Poezie
LA PRIMA VEDERE
1 min lectură·
Mediu
1
,,-Gonește de la sîn șarpele
pierzaniei,
spală-ți ochii de mîlul gras
al nopții,
ieși din greva asta prelungită
a întunericului și, mai ales,
nu mă lăsa, nu mă lăsa! ”-
imploram eu cîrtița oarbă ,
a memoriei.
Dar ea, alunecînd prin tenebre,
în căutarea adevărului,
nu cerea niciodată nimic,
nu cerea nici măcar:
,, Să se facă lumină!”
Se rezuma la aceleași bolboroseli
îndreptate spre ceruri,
efemere temple-
mușuroaie la prima vedere.
2
,,NEC PLUS ULTRA!”-
te avertizează cîrtița memoriei.
Aici au murit toți eroii tăi
necunoscuți,
în praful dulce al mahalalei
copilăria ta
a fost siluită…
De aici începe jungla gălăgioasă
a cartierului
unde iluziile se ascund
în guri hămesite de canal.
054729
0
