truy6r

Daniel, nu stiu daca l-ai citit pe Lovecraft..in orice caz, poemul tau ar fi numai bun de prefata la cartile lui.

Avem de-a face cu un univers poetic inchis, inspaimantat si inspaimantator, si acest univers, din nefericire nu e altceva decat lumea in care traim, sau mai bine zis lumea in care traim, vazuta din perspectiva poetului. Mai sunt si alte perspective, mai putin sumbre, dar asta deja e alta poveste..

Revenind la text, imi este imposibil a nu semnala pasajele care m-au impresionat. In ceea ce priveste aspectul literar, expresiv, al formei, am observat:
\'pleoapa icoanei/arde-n rugină de porți/amăruie\';
\'negrul se-amestecă negru/și râde în rugă/smolit.

Avand in vedere ideea, substratul, simbolurile, am notat:
- prima strofa in intregime. Sobolanii poarta gluga pentru a-si ascunde chipul hidos, pentru a trece neobservati. Ei oglindesc acel tip uman caruia ii lipseste franchetea, el nu actioneaza in vazul tuturor (\'portile bisericii) ci prefera ascunzisul, caile neortodoxe (gaurile noptilor);
- strofa a doua se refera la violarea spatiului sfant, a partii aceleia curate a lumii. Si, vai, cate ravagii fac: musca, blestema, distrug!
- cea de-a treia strofa ilustreaza consecinta implacabila a \'raului\': \'sobolanii\' distrug sau contamineaza cu veninul lor puritatea si ce-a ramas neatins. Iata: \'templele cad/
plânsetul jertfă lucește/în colți\'; \'pleoapa icoanei/arde-n rugină de porți/amăruie\';
- se ajunge mai apoi la ceea ce am subliniat eu undeva pe la inceput: ascunderea in spatele glugilor, in spatele mastilor si lista poate continua.

Finalul e de-a dreptul demential! Construit demential am vrut sa spun, intrucat concluzia e cat se poate de tragica. Daca intunericul e atat de adanc incat \'negrul se-amestecă negru\', ce poarta de scapare mai exista? Nu se stie. Poetul nu precizeaza. Dupa cum cineva aprecia la unul din textele mele, si aici se trage doar concluzia, ramanand ca lumea sa sa ia aminte si sa se indrepte, ori, dimpotriva, sa suporte consecintele.

Uite cat m-am intins, Daniel! Mai mult decat mi-e plapuma. :) Dar dupa cum am mai spus, ce imi place ma inspira. Ciudat cum in cea mai recenta poezie a mea, am surprins, cumva, aceeasi idee.

Gata. Am spus! Las loc..
peta.

Nu stiu cum se face ca de doi ani de cand sunt pe site ma tot chinui sa ajung la voi si fara succes deocamdata. Dar timpul nu e piedut..presimt ca anul asta va fi..anul :)

Da..ce frumoasa..ai tinut minte!

\"Fericirea e un lucru marunt
E o aripa care vibreaza\" spunea un cantec tembel.

Chiar nu rad! Si eu am auzit ca prea multe lucruri bune duc la o imposibilitate a corpului de a le face fata. Si daca stau bine si ma gandesc, nu cred ca imi doresc atata fericire! Cate putin, sau cate mult :) dar cand si cand!

Am sa incep cu o scurta si stupida relatare. Anul asta de Paste am fost nevoita sa merg la inviere pentru ca se duceau toti cu care eram insotita la Durau si nu ar fi acceptat sa ma lase singura. A fost cea mai insipida slujba de inviere din cele la care am fost. Singurele momente in care am simtit ca mi se urca toate in varful crestetului, singurele momente care m-au miscat profund au fost acelea in care au batut clopotele..numai clopotele se auzeau atunci..fara glas de om. Odata ce a inceput sa cante corul, s-a stricat totul iremediabil.. Un minut a durat fericirea mea in seara aceea, sau mai putin chiar..
Asta apropo de clopote. Clopote la propriu, clopote la figurat, tot clopote.

Oamenii de cristal n-or sa aiba niciodata odihna Ela, ei nu sunt facuti pentru a se odihni..

tulburata..
peta.

Nu stiu exact ce s-a intamplat, eu am postat un comentariu pe data de 14 dimineata si observ ca nu mai apare. Incercand sa reproduc, Raul, iti doresc ca toate primaverile de acum incolo sa fie verzi! Ehe..nici eu nu sunt departe de tine..la varsta. :)

Cu bine,
peta.

Diana, uneori am impresia ca si eu sufar de aceeasi boala. Tot ce pot sa spun din proprie experienta e ca se gaseste leac..

Poezia ta ma duce cu gandul la \'Harun si marea de povesti\' a lui Salman Rushdie. Daca nu ai citit-o, ti-o recomand. Editura Polrom.

Aurora..batranetea poate insena intelepciune, dar nu neaparat singuratate.

peta.

Iti doresc sa zbori nu doar in vise, nu doar printre norii cu creste, nu neaparat sus. Caci zborul printre oameni poate fi, si el, fermecator..

Dana.

Se vede clar ca ciocarliile te-au luat si pe tine intr-un zbor colorat. Poemul e o viziune delicata asupra optimismului vietii, aproape ca m-ai molipsit si pe mine..

Parerea mea e ca e una dintre cele mai reusite poezii ale tale. Felicitari si pentru premiu!

Abia acum am deschis si eu pagina site-ului si ce-mi vazura ochii!! :) Multi ani Adina, si bucura-te de cei nouasprezece ani pentru ca in curand se va schimba prefixul!

Ce comentariu plin de greseli tocmai am scris. Deh..ai inteles tu, sper :)

Am inteles acum. Insa interpretarea mea se referea strict la text..si la impresia pe care a avut-o asuprea mea. Cat despre \"patrundem unul in altul\", nu m-am gandit la am la apropierea fizica..
In fine, important este, ca, repet, am inteles..:)

Un poem de dragoste reusit (desi cam prea dulceag pe alocuri dupa gustul meu), minus:
\'pătrundem unul în altul/
împinși de pasiune\' - franchetea, in cazul aceta, e prea brusca. votez pentru sugestie
\'ore întregi desenez dumnezei\' - imaginea dumnezeilor rataciti am tot intalnit-o, chiar daca aici sensul este altul

Inceputul insa, m-a fermecat cu totul, la fel ca si:
\'seminar de relații intime\'
\'să domesticești dragostea înseamnă să ucizi\'
\'flămândă/urc volbură în sânge de barbat\'

Cu bine,
peta.

..o revolta reusita, as adauga.
Pana la urma, daca vrem sa scriem \'inger\' cine ne opreste? Chiar si eu l-am primit in ultima mea poezie.

Ma intreb ce-o sa se intample dupa postmodernism, dupa aceasta incarcare excesiva a versului. Eu prevad ca se va reveni la simplitate..

Buna dimineata Sache! Eu acu ma trezii (mi-am permis sa chiulesc azi ), savurez un ceai de menta si desigur..trasnaile tale.
Ma tot gandesc..parintii au fost de acord, da\' fata ce zice?

Cu un zambet larg,
peta.

uite cine se intoarce cu forte noi!
Bine ai revenit! Astept o vizita constanta pe site! :) E prea mult?

In doar cateva versuri si surprins estentele. Putinele estente cum le-am numit intr-un text. Hai..hai sa fugim de cotidian! Cat putem!!

Maria..de cand nu te-am mai \'vazut\'. Chiar imi era dor sa te citesc, sa te rumeg. Ma tot intreb insa ce cauta \'lady in black\' aici, de ce versurile tale sunt atat de innorate?
Noroc de \'plicul numit speranta\', din final, care m-a insennat!

Cu bine,
peta

De data aceasta nu e vorba de o miorita vestitoare, ci despre un miel - e o anumita legaura cu balada.
Sunt sensuri in acest poem de care inca nu reusesc sa-mi dau seama. Promit sa mai studiez.
In orice caz, dupa o prima lectura am ramas fermecata. Si putine sunt textele care ma farmeca..

peta