Traian Rotărescu

...desi, placandu-ti sa desenezi, ai simtu` perspectivei!

PS. ce s-a ntamplat cu robotii, cu masinile, revii la oameni?

sunt mai minimalist, asa ( cand nu trec in cealalta extrema, a descriptivismului)...de aceea las doar samburele ideii(lor). Mladitele incoltesc in tacere.

Titlul si poza apartin lui Mihai Zabet.

Desigur ca va permit, de aceea sunt printre cei care posteaza aici; intransigenta mea vieaza doar autosuficienta agresiva (notiune rezumativa).

Demersul de față e masura la care am ajuns intre scepticism si dorinta de a crede...

Alberto- Nu sunt un tipul religiosuilui fervent dar de unde pana unde tragi concluzia ca viziunea holistica asupra universului, ca lucrare a unui presupus Creator, a fost patentata de masoni??!!

Si te rog sa-mi reamintesti UNDE exact m-am mai \"invartit\" eu in jurul acestor subiecte oculte :) care fac trimitere la practicile masoneriei.

Pot sa-ti spun ca demersul meu avea in vedere mai mult nivelele constiintei, nivele care raman blocate intr-un segment, fara sa-si dea seama de ansamblul din care fac parte. Nu de bonsuri, de motoare prime aristotelice, cauza cauzelor, toate gata sa demareze la o simpla invartitura de cheie. D-zeu poate sa nici nu ne iubeasca dar
asta nu e o scuza pentru ca nu vedem mai departe de lungul nasului.

Adriana- are de-a face, pe plan speculativ. cu IDEEA unui D-zeu punctiform, singura capabila de-a fi inteleasa intr-o asemenea \"clasa\" mundana. Pana la urma, chiar si la nivelele mai elevate revelatia ramane neschimbata: aceea de-a fi parte dintr-un Intreg.

Dominus- Nu e nou, desigur, dar mai bine mai tarzu decat niciodata sa-mi dau seama de asta.

Perfect adevarat, de cand GDS-ul s-a dus de rapa, a lasat, se pare, in urma o perpetua absenta.

Intr-un Larousse de poche, profesorul \"sorbonez\" Henri van Effenterre afirmă, citez: \"Avant de mourir, dit-on, Solon aurait vu Pisistrate, général ambitieux et politicien retors, se moquer de ses lois et s\'installer avec cinquante gardes du corps sur l\'Acropole. Paradoxalement, c\'est ce tyran qui fraiera
vraiement les voies à la démocratie athénienne, en assurant à la cité une prospérité qu\'elle n\'avait jamais connue et dont profitèrent tous ses habitants.Mais Pisistrate n\'y réussit point du premier coup: deux fois exilé, il dut deux fois se rétablir au pouvoir.\"

Apropo de efectele inverse pe care marile personalitati il lasa in urma lor. De la Titulescu incoace...ce sa mai vorbim, am ajuns la fauna politica redata prin specificul \"care este\" :)

bine ca le-ai vazut tu :) ...hmm totusi prea multe biciclete

Prea multa ariditate in Romania despre care vorbesti si in care traim, depaseste, negativ, desigur, situatia descrisa in versurile lui Edwyn Collins: \" too many protest singers/ not enaugh protest songs.\" Ambele imprejurari ne lipsesc.

Izbitoare asemanarea si cu \"Ferma animalelor\". Ce-i mai grav e ca invrajbirea continua in mod pervers chiar si in randul micilor cercuri desprinse din masa cetatenilor infometati (inclusiv pe plan intelectual) cercuri atinse de \"morbul\" luciditatii.
N-am stat sa urmaresc schimbul de replici cu d-l Anghel Pop, dar, in mod sigur, acest lucru (gest) NU ajuta cu nimic situatia descrisa; disputele intelectuale nu fac decat sa (se) indeparteze si mai mult de o posibila solutionare.

Vreau sa spun ca e extrem de improbabil ca vreunul dintre guvernantii incriminati sa citeasca un articol postat pe ORICE site de literatura! Sa aiba macar minimul de interes de a-si consolida mandatul luand pulsul adversarilor \"condeieri\" adica tocmai acelora care-i pot demasca. Manvrele si tacticile politice devenind din ce in ce mai grosiere, flerul politic, acel simt al
anticiparii miscarilor opozantului/ adversarului in scopul mentinerii in functie s-a atrofiat, s-a opacizat; de-acea REdescopera roata, fiindca s-au adaptat alegatorilor care \"muncesc, nu gandesc\". E un mecanism care functioneaza de la sine, nici macar n-a trebuit sa-l inventeze! De unde si sfidatoarea dar proportionala crestere a nesimtirii a guvernantilor cu obraz de soric.

Nu spun ca te singularizezi inutil, doar va fi greu sa fii auzit de urechile care conteaza ( pt a fi in masura sa IMPLEMENTEZE ceva)

Avem nevoie sa contemplam tacerea, la urma urmei si ea face dintr-un experiment la o scara inimaginabil de mare.

Daca tot ti-ai propus specificarea en detail, cred ca puteai marca alteritatea, fie si sub forma \"cartitoasa\" - capelă sub care cuvintele TALE par grămăjoare de pământ răscolite.

Ca ultima asociere legata de urgente, spital, personal medical imi vin in minte \"monstrii invizibili\" de palahniuk

Adriane, de ce ai senzatia aceea? ;) Eu, cu atat mai mult, de unde sa stiu ce te-ncearca? Nu pot sa pun contributia la care te gandesti dupa fiecare vers fiindca, sincer, ar parazita intregul, transformandu-se in idee fixa.

Si apoi nu-i nevoie de mult curaj pt un Cutu sa faca giumbuslucuri pentru cateva oscioare. Pasajul cu azilul seamana cu Ivan Denisovici.

Corina- lista ramane deschisa, \"la purtator!\" Realitatea, vorba ta, asteapta sa fie \"muscata\"

Marius- Nu stiu cata revolta s-a strecurat, initial s-a vrut doar o constatare, restransa doar la imprejurimile Bucurestiului...locul de unde am extras materialul.

Mahmoud- poezia uneori se deghizeaza; desigur, aici nu e cazul din moment ce \"ori este ori nu este\". Imi pare rau daca te-am dezamagit

Dana, tu stii de fapt ca \"se intampla intotdeauna\" Multi simt, sunt constienti de asta, chiar daca nu se pot exprima, iar celor care intr-adevar \"pun pe hartie\" - expresie si ea pe cale sa devina, daca n-a facut-o deja, o fotografie sepia sau cartolina ingalbenita- doar le sporeste tristetea, consemnarea neaducandu-le nici o alinare.

Indiferent daca am fost sau nu o casa primitoare, cuvintele, atunci cand pleaca, (randunele parasindu-si vechiul cuib pt a nu se mai intoarce) ne lasa intotdeauna schimbati. Mostenirea lor ramane, iar \"arhitectura\" , prin RE-memorare devine mereu alta, nu ingheata static, conservandu-si ultima impresie/atitudine/ sentiment/ emotie/ neputinta/ furie/ regret/ fior etc...

Concluzie 1. ce nu e iubit la lumina zilei rămâne la fel de neiubit și în întunericul nopții

Din perspectiva salbaticiunii cu prea multa simtire, acuitatea cu care-si inzestreaza semnele, depasindu-si sau mai degraba incalcandu-si firescul este un nedorit blestem, de care incearca sa se scuture oniric (singura posibilitate ramasa)

Concluzie 2 \"mereu am fost mireasa din somnul cuiva \"

Cu totii ne pierdem armura; n-am stiut sa ne-o facem credincioasa ( ea oricum era) dar, inca o data, TREBUIA sa facem asta? sa o tratam ca pe o norma, denaturand-o?
Concluzie 3 \"nu te-am iubit dar m-ai adorat\"

Daca tineretea ne insoteste/ ne-a insotit senectutea ne asteapta; de ce s-ar grabi?

Concluzie 4 \"o jumătate de drum e mai mult decât nimic\"

Uitarea, croindu-si neincetat galeriile de cartita. Fiindca vine din interior (subpamantean) numai asa reusim sa scapam de ruinele sub a caror temelie sapa.

Concluzie5 \"cuvinte cuvinte doar alte și alte cuvinte\"

Nu am de ce si mici nu mi-am propus sa va etichetez in vreun fel, nefiind intentia mea.

Daca tot m-ati edificat, acum, in privinta background-ului Dvs profesional, orice ziariat care se respecta (aici am cam incurcat borcanele cu exemplul antenist, respectiva fiind doar reportera) conform unei definitii
care nu-mi apartine, ar trebui sa fie \"cainele de paza al societatii\" recte sa aiba gatlejul intunecat :).

In ne-cunostiinta de cauza, m-a deranjat pur si simplu expresiia incriminata, pe care am gasit-o mult prea tare si, recunosc, total deplasata.

Pe de alta parte m-a si incurajat sa va raspund recurgand la aceeasi moneda; nu ca as avea un dinte impotriva siitilor irakieni, dar, fonetic, aveam nevoie de PLURALUL masculin al \"foii de hartie.\"

Un calambur \"puturos\" despre o terta persoana din partea cuiva cu anumite pretentii mi-aduce aminte de hauielile presei la adresa prezidentului \"in exercitiu\" atunci cand si-a permis sa tiganeasca o jurnalista.

Ma-ntreb cati sunt(em) sau nu, in opinia distinsului V. Potra fucking șiiți, daca tot veni vorba de libera exprimare sau proasta inspiratie.

As renunta la preambul (eventual pastrand doar primele doua versuri); e foarte tentant sa consider, dat fiind titlul, ca textul incepe de la \"numai iarna se nasc copiii din flori\".

Pe de alta parte, trebuie sa recunosc ca mecanismul in sine anticipa, organic, germenii de viata, asadar o descriere, cat de sumara, tot e necesara.

In plus, e placut sa vad cum isi pastreaza necunoscutul ceasurile de pe deget :) despre care nu stim nimic, in afara hirsutilor lor posesori.

retoric, fiindca orice poimaine isi are poimainele sau, asadar nu se poate sti, nici cel pe care-l vrei, nici cel care te(-ar) vrea.

Pe moment m-am panicat crezand ca am devenit ditamai sperietoarea...am presupus ca in urma comentariului meu ti-ai retras DEFINITIV textul (ignorand optiunea EDIT)

Si mie mi s-a intamplat; la inceputuri :) primeam atentionari de la d-na R. \"de corecat\" si eu, novicele, ma apucam sa retranscriu textul integral, comitand alte greseli decat cele semnalate initial.

De altfel, o evolutie mai ales in cotextul acestui site literar, presupune o gramada de critici...mai mult sau mai putin obiective.

sper ca invocarea de fata va produce schimbarea mult asteptata...de ex si mie imi lipseste mihai zabet ( am scris intentionat cu litere mici, raliindu-ma la stilul lui)

Mai o mica intrebare...D-l Pop e chiar singurul care te-a numit \"sora\"?

doar in ce priveste, agonia.

si-apoi din moment ce prezinti o \"axioma\" (ca impact asupra cititorului) E totul nu către tine ceea ce urmeaza, nu-si mai are locul.... e ca si cum enumeri doar niste potententialitati negate din start.

dar poate ca efectul asta distructiv e intentionat, de parca textul e menit unei autoanihlari.

Ps. chiar lipseste un T in \"trepe\" :)

n-am mai luat de mult un off topic, dar uite ce citesc in aceeasi pagina cu textul tau \"roditor\" : Pepiniera Pomicola Liesti Vinde Material Saditor Pomicol.

Era prea de tot...de cand cu schimbarile de interfata ale agoniei.

aici insa...se potrivea! (oarecum, doar la aspectul superficial)