Anghel Pop

M-am întrebat de multe ori dacă am dreptul să-l calific. În primul rînd Anghel a fost și va rămîne un “înger”. Păzitor sau nu, mi-a dat un picior în fund sau o mînă pe umăr de cîteva ori. Să-i spun: “prieten virtual” nu mi se pare potrivit pentru că Anghel este mai prezent decît mulți dintre prietenii mei nevirtuali. Să-i spun “prieten”, ar trebui să fie reciproc ori el a dispărut pur și simplu. Și-apoi oricît de mult aș ține eu la el, din momentul în care mi-a zis: “soro”, nu pot să mă dau “frate” cu el (fie și doar literar) dintr-un sentiment de respect. Așa că doar întreb: -Unde ești, Anghel Pop? Sper că ești bine și sper că ești sănătos. Am scris aici ca să se vadă că îmi lipsești. Și cred că le lipsești și altora. Dă-ne un semn de viață să ne spui că ești bine, oriunde ai fi.