Teodor Dume

ca de fiecare dată redacția revistei și fondatorul ei Ioan Barb, veghează la frumusețea cuvântului pentru a o dărui celor care iubesc și știu să iubească în așa fel încât să bucure oameni sensibili, și nu numai

felicitări redacției și colaboratorilor!
mulțumiri, Ioan Barb!

nu știu dacă plăcerea poate fi un viciu, dar știu sigur că e un element caracteristic oricărei ființe care, întâmplător sau nu, posedă o chimie a sufletului proporțională cu dimensiunile lui.
metaforic vorbind omul trăiește în acest univers ca într-o cazemată cu mijloace de luptă împotriva a ceea ce numim viciu, dar fără a ciunti din libertatea interioară.

bine punctate stările. îmi place și modul de desfășurare a discursului, în notă simplă care împlinește mesajul.titlul lapidar. da, concis și ferm, caracterul firesc al cuvintelor.toate acestea confirmă valoarea născută din simplitate și decență.

aprecieri și

stea

să definești viața e ca și cum ai privi într-un puț în care arunci piatra și-i auzi doar ecoul din cădere. iată că și aici întâlnim stări care ne duc înspre locurile limitate dintr-un univers interior.

argumentez prin partea de final care mi se pare deosebită.
"între piepturile noastre
plinul se face din unul în celălalt
până când
ne zgâlțâie ne doboară
ne coboară
în subsolul întunericului

o altă femeie"

aprecieri!

citesc fără titlu și fără ultimul vers (de care autorul se poate debarasa).

da, o stare de comunicare directă.
un text elegant construit pe simplitate și împlinit prin acuratețe imagistică cu deschideri de sensuri precise "În miez de noapte/Eu nu știu dacă trebuie/Să intru sau să ies"

nu trebuie alergat după mesaj.
el este aici în acest Univers al ființei.
emoția se amplifică înspre final și se concentrează asupra unei singure stări bine definite.

aprind lampașul

aprecieri!

ottilia,
apreciez în mod deosebit intrarea dar și finalul. e ca și cum ai privi simultan iubirea și durerea.
stările de aici converg înspre două capete. și prin asta poți privi în interiorul stărilor ca într-o rană.
stările ,luate separate,întăresc liantul. și asta e bine, chiar dacă fiecare vers are consistența lui.


aprecieri și

stea

iată un amestec de nuanțe pe interior foarte reușit. apreciez modul în care a fost construit acest întreg lăsând portițe înspre deschidere de sensuri.

și iată un final de memorat care ne aduce aminte de poezie

"primăvara are un orgoliu al ei
și face să lăstărească pădurile în fiecare rană"

aprecieri și

stea

valeriu d.g.barbu,
mulțumesc pentru trecere, semnul luminos și pentru aprecieri
da, mereu ar trebui să se găsească prieteni pentru o carte. senzația răsfoirii unei cărți pe suport de hârtie este de nedescris comparativ cu deschiderea unei pagini onlaine

cu sinceritate,
teodor dume,

nu pot decât să mulțumesc autorului pentru gest și ottiliei care a "dibuit" mesajul și mi-a luminat ziua aprizând o luminiță la cei 60 de ani ai mei.

vă dăruiesc și eu lumina din cuvânt

cu sinceritate,

nu știu dacă cineva, în acest timp,poate să pătrundă în interiorul cuvântului, și dintr-un anumit unghi, să privească înspre exterior așa cum o face mereu domnul George Pașa. Spun asta pentru că, (fără a lua în seamă autorul cărții aci prezentate)George Pașa o face, indiferent de numele autorului, cu multă responsabilitate, profesionalism și sinceritate. Mă bucură semnul de lectură a domniei sale care vine ca o confirmare a muncii mele datorată, în mare parte, vouă colegilor de pe acest site.Mă bucură și micile observații în ceea ce privește inegalitatea rostuirii pe care am vrut-o cât de cât mai aproape de împlinire, dar mă bucură și faptul că din cele câteva sute de aforisme și gânduri a ales câteva și le-a apreciat ca împlinite.
îi mulțumesc pe această cale pentru că a fost primul care a constatat că pe 04 aprilie voi împlini 60 de ani.
acestă notă de lectură o iau ca pe un dar.

mulțumesc, domnule George Pașa,

mulțumesc, domnule Liviu Ioan Mureșan,
da, fiecare cuvânt întregește un gând, o faptă sau cel puțin o speranță.

cu sinceritate,
t.dume,

sigur că da, doi oameni deosebiți (Nache Mamier Angela și Ioana Geacăr)sub lupa domnului Tudor Cristea nu pot fi decât voci tămăduitoare de suflet.Am citit și citesc (mă bucur că am avut și am acest porivilegiu) multe teste semnate de distinsele doamne și colege. Mereu am zăbovit în cuvântul scris și o voi face cu mare drag. felicitări, amândurora!

Mulțumiri și domnului Cristea pentru eleganța gestului!

cu sinceritate,
t. dume,

da, îmi place lucrătura asta pe două planuri. de fapt este o paralelă bine punctată, cu tact și cu nerv.
"luați-vă dracu de mână voi ăștia care vă credeți buricu pământului/
și faceți un cordon de apărare(...)//măcar dacă ați putea să împiedicați căderile de teren și nervoase(...)/în viiturile politice și dezastrele declanșate de vorbele oamenilor//dar nu faceți decât să amețiți planetele ca la 6 din 49
și nici măcar poeții nu mai știu dacă sunt cu capul într-o gaură neagră
ori au nimerit în vreo groapă de gunoi de la marginea lumii"

stilul, bine folosit în descrierea stărilor, ajută la decantare împlinind în acest mod mesajul.
ei, da. aci toate elementele converg.

aprind o lumânare pentru ăștia care se cred buricu pământului, și o stea pentru ăștia "de cred că sunt un fel de răsărit"

frumos și cu tact ai lucrat, ottilia!


felicitări,!

pentru recomandare. mulțumesc admninistrației și tuturor editorilor

cu sinceritate,
teodor dume,

iulia elize,
mă bucură fiecare semn și trecere prin pagina mea.mulțumesc mult

ioan barb,
un oaspete apreciat și drag mie pentru tot ceea ce a făcut și face.
mă bucură mult vizita, semnul, aprecierea dar și luminița care va lumina în interiorul cuvântului.

cu sinceritate,

sigur că voi răspunde fiecăruia în parte și vă mulțumesc tuturor pentru gest pentru că fără voi nu ași fi putut ajunge la acest nivel, desigur de suflet și nu tehnic.
sunt pe acest site de 9 ani. pe fiecare v-am cunoscut în parte, și fiecare ați fost alături de mine prin commurile pe care le-ați elaborat sub textele mele.
mă voi gândi la fiecare și vă voi trimite un exemplar. lecturarea pe suportul de hârtie este cu totul altfel decât pe net.

enea gela,
da, am nevoie de lumina voastră. numai prin voi și cu ajutorul vostru am reușit fiecare proiect pe care l-am finalizat.

victor țarină,
onorat de trecere și de luminița care îmi va lumina viitoarele texte.
mulțumesc pentru sinceritate.
multă stimă,

daniel lăcătuș,
mulțumesc pentru gest și aprecieri. da, datorită colegilor de aici am reușit să adun în mănunchi câteva texte care au făcut obiectul celor trei cărți apărute în 2015-2016.
cu prietenie,

ana urma,
mulțumiri de suflet pentru semn . da, am reușit cu ajutorul vostru.

george pașa,
sunt onorat de trecere, comentariul sincer și de luminiță.
da, aveți mare dreptate. tot ceea ce scriu sunt firimituri de suflet și sunt convins că ele ating chiar dacă tehnic nu se ridică la un anumit nivel.
mă bucur că ați pomenit de mentorul meu dr. gheorghe grigurcu. cartea i-am dedicat-o domniei sale care este berbec ca și mine. este născut pe 16 aprilie și în acest an va împlini 80 de ani.tot unui berbec, ionuț caragea, i se dedică această carte. și, evident, că nu în ultimul rând d-voastră tuturor.
stimă și considerație,

costin tănăsescu ștefănești,
bucuros de trecere, semn și steluță.
voi trimite cartea
cu sinceritate,

ottilia ardeleanu,
mereu asi fost lângă cuvânt.mulțumesc pentru toate acest gesturi benefice.
da, cât de bine ai sesizat;"câteodată mi-e frig și sunt trist și atât de singur încât mă aud când îl strig pe Dumnezeu."
cu sinceritate,

elena katemira,
da, un moment special în viața acelora care scriu cu sufletul.
mii de mulțumiri,

negru nicolae,
e o bucurie de suflet fiecare trecere și semn, dar aici e mult mai mult decât o trecere. e de fapt o punctare atentă a stărilor bine făcută de către un cititor-creator de frumos.
mulțumesc pentru sensul deschis textului de față.


oancea sorin,
spuneam într-un aforism de-al meu: într-o lume mereu în mișcare nimic nu poate fiu perfect.
mă bucur că ai rezonat , iar aprecierile îmi confirmă că nu am scris degeaba.

multă stimă,

felicitări, daniele!
luminez calea înspre următoarea...femeie

cu sinceritate,

o lejeritate aparte în scriitura de față, deși autorul a căutat în toate cotloanele cuvântului rostuindu-l cu măiestrie.

aprecieri!

"când îl scrii cu sângele tău", e un sacrificiu adus cuvântului.
frumos rânduite stările. nu pot decât să revin în această pagină.

"nu. nu am răni care ar putea să impresioneze pe cineva
dacă te uiți
pe brațele mele nu ai să vezi nimic
nici măcar o femeie"

aprecieri!

un text care te îndeamnă să revii în pagină.
de înrămat în suflet:
"am nevoie de oase adevărate
oasele-oase
din care să-mi pot face o corabie
pentru marea călătorie
când ar bate vântul puternic
și valurile ar fi înalte
m-aș apleca spre marginea corabiei
aș pune urechea în dreptul fiecărui fluier
să aud cum plânge pământul
în toate limbile
la fel "

aprecieri!