Poezie
Porți de fildeș
1 min lectură·
Mediu
doamne
ai spus că nu faci din a mea viață
o tablă greșită de șah
cu zile în alb prea multe în negru
din noi doar pioni ce alergăm în zig-zag
intrăm prin porți de fildeș
ne scoți prin porți de corn
dar la ce bun doamne dacă nimic nu are cheag
lumina păgână a vieții-n apus
ne-mbie s-ascultăm clepsidra
cum ne cerne grăbită nisipul
cui folosește adevărul ce naște-n vene venin
se făcea că vii și că pleci încet
de pe un drum nevăzut de nimeni
pipăind prin mine către un alt drum
dar nu mai simt doamne
mor cuminte
iar ca de-atâtea ori chipul din oglindă
înfloreste în tine pentru un alt ev
spre tine-mi suie tânguirea scăpată iar din a ta vraja
ce rost mai are să imi curmi rostirea
trăgând cu arcu-n gol de neființa mea
033.963
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Taisia Mihaila Negru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Taisia Mihaila Negru. “Porți de fildeș.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/taisia-mihaila-negru/poezie/103665/porti-de-fildesComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TNÎndrăgesc de multă vreme versurile tale și n-am gândit că \"pașii poetului\" se vor opri, fie și pentru o clipă în colțul expus al sufletului meu.
Mă bucur ca ai avut ce aprecia în rânddurile mele și sunt convinsă că mai este mult până să... și până când... dar venite de la tine cuvintele de mai sus au un alt ecou în sufletul meu.
Îți mulțumesc și te mai aștept.
Cât despre cenaclu, multumesc de invitație și... la buna vedere.
Mă bucur ca ai avut ce aprecia în rânddurile mele și sunt convinsă că mai este mult până să... și până când... dar venite de la tine cuvintele de mai sus au un alt ecou în sufletul meu.
Îți mulțumesc și te mai aștept.
Cât despre cenaclu, multumesc de invitație și... la buna vedere.
0
TN...cu rugămintea de a scuza excesul de litere...( un singur \"d\" era suficient pentru cuvântul-rândurile).
0
se făcea că vii și că pleci încet
de pe un drum nevăzut de nimeni
pipăind prin mine către un alt drum
dar nu mai simt doamne
mor cuminte
iar ca de-atâtea ori chipul din oglindă
înfloreste în tine...
Mai e ceva de lucrat, desigur, dar este un început bun.
E o tristețe în poemul tău, care m-a durut până în inimă. Acea tristețe pe care o recunosc de departe. Știi de ce? Pentru că e specifică doar poetului.
Bun venit, Taisia! Te invităm la cenaclurile noastre, cu drag.