Azi vreau să fiu eu
să te dezbraci de tine și să mă iubești
încet
grăbit
alb-negru
ca în imaginile televizate
gen retro
Tu ești perfect ca timpul iubite
citesc pulsația venelor tale
ca pe un
Macină vântul parfumul de tei,
Norii își clatină genele ude.
Se-aprinde-o candelă rătăcită pe cer,
Picuri violete pământul sărută.
Hai să mai stăm înc-odată, iubite,
La rugul tăcerii de
greu
greu este nervul secundei
ce soarbe izvorul din mine
trag peste glezne diminețile
obosite-n petale de scrum
greu
greu este melcul de sare
ce-mi clădește în sunet
cochilie de
Coboară luna-n ceața deasă
Și ploia-și scrie noi hotare:
Masoară-n pași marunți orașul.
Pe strazi - narciși de felinare.
Veioza arde-n ochi de somn
Plimbându-și limba peste noapte.
Se-ntinde
iubesc
aparent sunt mai bună
deşi afectiv pauperă
iert din lipsă de curaj
ura îmi provoacă groază
muncesc
să trec sub tăcere
adevărul
nu
sunt atât de femeie
ard ca viața
port implanturi
ochi îndrăgostiți
imitând perechi
fericirea pe sub geamuri
soarele demodat
în loc de cearşafuri
timpul are
sunt imaterială
ireciclabilă
și nu iau foc
o lada cu deșeuri sentimentale
când Dumnezeu mă apucă cu dinții
de tălpile ude
și mă aruncă în mine
îmi scutur clepsidra fixata în piept
și merg
urăsc dreptul la viața fără existență
și zâmbetul tău de soare abia născut
nu mai vreau să consum
din cuvinte sterilizate la 100 grade celsius
și puse la păstrare
în borcanul cu principii
În odaia mea
gerul se spânzură în fiecare dimineață
între acele de ceasornic
și o piesă remix
îmi violează timpanele
25/24
refrenul aceleiași Siberii de ghiață
Sunt avortul unui duel
ți-am fixat întâlnire
la răscrucile cerului
să vii
când ziua și noaptea își strâng mâinile
de culoarea păcatului
la podul amintirilor noastre te aștept
amintiri pe care le-am săpat adânc
în
Se zbate-n cădere
ploaia cu ochi de fecioară,
refrene funebre se sparg
de mormintele reci,
vântul își linge rănile
de sălbatecă fiară.
Crestate în coaja de piatră,
cu dinții de humă,
mă
Ador ploile
vechi
de toamnă,
la fel de vechi
ca și camașa
roasă la mâneci
pe care ți-o pui dimineața
în timp ce devorezi frigiderul;
ești din nou amețit
și miroși
a țigară de ciocolată
E noapte...
Ploaia dansează cadențat.
Stele se iubesc în pustiul de ape.
Trece strada pe-alături, mă privește mirată -
străina îmi sunt când nu ești aproape!
Pașii îngâna un refren