Mediu
sunt dimineți când te trezești o draperie indigo
și episoadele din viața ta
se ghemuiesc în coji de portocale
sunt dimineți când tăcerea de plumb
te apasă peste ambrasele scurte
și simți cum plămânii adună furtuna înainte de ploaie
sunt dimineți când timpul te vinde ambalat
la pachet de pop-corn
și parcă te strânge în talie borcanul cu astre
degeaba ții orele prinse în pumni
degeaba cauți în oglindă copilul din tine
anii nu te mai ascultă
nici cuvintele
iar cerul fumează amorțit trabucuri de toamnă
023357
0
EȘ