/ dincolo de mine e o fată
pe care am abandonat-o până la sfârșitul lumii /
uneori mi se face dor de mine
așa cum eram înainte
mă opresc în oglindă
în-fiecare-dimineață
/ înghit în sec ca după o lămâie înfricoșător de acră
și mă gândesc că
de fiecare dată când trântești ușa de perete
mă iubești mai tare /
m-am hotărât să nu mai vorbesc
pentru că vorbitul îmi
/ dimineața stau goală-n fereastră
ș-ascult cum acoperișurile înțeapă cerul /
îmi reproșez că am orgoliu
nu mă mai suport
te văd omule
te văd și-mi latră ochii după tine
am zis hai să
mă doare frigul din iarna asta
mai ales când mă gândesc așa că
ar fi trebuit să tremurăm împreună
crapă sufletu-n mine ca bucățile
de gheață
când îmi bag mâinile în buzunare te caut
cu
cuvintele tale mă ling pe față
ca un câine care ți-a stat sub fereastră
toată ziua
cunosc povestea mai bine decât mă cunosc pe mine
tu nu știi că îți țin gura în palmă
mă uit la ea ca la o
de fiecare dată când îți număr ochii
o colonie de asasini mi se plimbă
prin sânge
îmi atârnă bolovani de plămâni
aș vrea să fiu
don juan-ul lui baudelaire
ieșit din infern
să-mi bag capul
ca niște dinți bătrâni înfipți în gingie
ies posedate din pământ blocurile
stau pe bulevard
par pisici adormite la soare
informavore și scoliozice
cojite și uscate de timp - Iisus se
în fiecare dimineață aceleași
fețe parcă trase la xerox ma trăsnesc
cămași galbene de douăș de ani sclifosite
își ascund fetișurile în buzunar
împreună cu cheile și cardul țiriac bank
unde vor
dumnezeule
nu mai pune străzile să mă urmărească
nu-mi mai ploua în buzunare
simt că mă persecuți
mi-au explodat plămânii
toamna asta mă amenință cu un cancer
mi-a trântit norii
SA