Poezie
te-as alunga iubito-n cer din piept
1 min lectură·
Mediu
Te-aș alunga iubito-n cer din piept
Și-aș coborâ-n tăcerea de smarald
În fără de auz aș sta, ca-n fald
Când m-ai striga; dar este oare drept
Făptura in odihnă să îmi scald
Când fără tihnă-n orice zi te-aștept?
Nu-i poate dorul mult mai înțelept
Ca somnul lin, ca traiul leneș, cald?
Și mai curând aceasta o aprob.
Cu ochii împietriți în răsărit
Și cotropit de-al dragostei microb
Întreaga îndoială mi-a pierit:
De-a tale brațe, pe vecie, rob
Și glasul tău e singurul meu rit.
023.072
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “te-as alunga iubito-n cer din piept.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13895369/te-as-alunga-iubito-n-cer-din-pieptComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NI
Frumos :\" Cu ochii împietriți în răsărit\", înseamna speranță? Urmează și o continuare? e placută poezia ta, ochiului.
0
\"și glasul tău e singurul meu rit\" - e abandon, e renunțare la sineși,
bun text (și nu o spun de complezență!), citit cu plăcere,L