ajun de bisturiu

mi-e frică, mamă, minţile mă lasă e-ajun de grai păgân de bisturie o pagină în trup ce mi se scrie, m-am rezemat prea des în plumb de Coasă. la sân crescut-am vrajă de sicrie acum din rană viaţa mă apasă cotrobăind prin Cer azi taina-i joasă mă strigă existenţa, carnea-mbie. chirurgul are sânge-n a lui voce prin vene-i curge de cruzimi cuvânt chemându-mi traiul înapoi atroce. de mine născătoare, dă-mi ce-i sfânt curajul pe la porţi să mă invoce de fapt îs zile încă pe pământ.