plumbic

cuvintele din seceriș de umbre lumina ta-n albastru o revarsă dar veșnicia asta-i doar o farsă și crește frica-n hram de vremuri sumbre în miriștea hârtiei vorba-i arsă și-un demon pe deasupra-i pus să umble a strigăt prin văzduh a face tumbe iubirii tale-n nalt cât o crevasă în plumb, cu aur Doamne slova ceartă, cea făurită-n noi de un sărut, desen de patimi pe a vieții hartă ci prunc de vise-n dimineață vrut o altă existență ne arată, eres de oameni doarme dedesubt