pe strada îndurării

pe strada îndurării Hristos plânge... ... muream pe-atunci să renasc în ploi fermecate, grumajii erau grei de readucerea Crucii în for minunat de îngerimi și Înalt, Lumina dureros mi se desprinsese de ochi, am liberul-arbitru convalescent, morbul lui este micimea pe strada îndurării Hristos râde... ... diamante îi mânjesc gura, omul cel egal cercetează de i se adună nebunia în casă, râde pe nepoftite grumajii îi cară pietroaie, le suie-n pod grămadă de cad nepoftite-n odaie, așa e omul greu... pe strada îndurării Hristos învie... ... pietre de Lumină cad, ca o ploaie de meteori în superbia Credinței... doar iubiri curgând din răni nevinovate...