cum a fost, acuma ia tributul

și viața, cum a fost, își ia tributul două jumate dimineața-i ceasul mă retrezesc, mă doare trupul, glasul dogit răsună când înjur debutul acestei zile. sorb cu dor din vasul cel aburind. cafeaua... începutul, prin geana ei, mai lesne-i. Crist!!! văzutu-l cum sta în jilț la dreapta ori în stângă... ce nu mă mântui??? da, stătea la dreapta și o femeie de bordel sta lângă făcând, privind la mine, pe deșteapta. doar cerul scund a mai pornit să plângă... sunt încă-n vis, cu greu spre zori urc treapta cu minte-ncețoșată și nătângă.