Poezie
când fac pluta prin cameră
1 min lectură·
Mediu
pe masă
pâinea ruptă susținută de firimituri se întărește
așa ceva nu o să vezi niciodată la televizor
picură apă și la tine și la vecini
o pădure de chiuvete nereparate te înconjoară
auzul sensibil de bebeluș
se trezește la orice rotire în somn a realității
luminile străzii stropesc camera
se preling forme geometrice
mângâieri de care - de ce să nu fim sinceri -
îți e dor
clipești atunci când năpădesc amintirile
apa se evaporă din pahar
oasele carnea iau foc peste zi asta se va traduce
în ochii jumătate albi jumătate roșii
în orice mort bate o inimă
vântul cu umărul lui de noapte
lovește geamul
toate lucrurile se reașază
se aud clar firimiturile cum mișcă pâinea
074.416
0
