anotimpuri

Imagini reușite și îndrăznețe! Final cam sumbru!
Cred că în loc de \"unor scripete\" era corect unor scripeți/unui scripete și în loc de \"genunghi\", genunchi.

oricum, greselile de redactare sunt invizibile in raport cu atitudinea poemului, finețea în înfățișare și eleganța în ținută
iau cu mine profunzimea penultimului vers: ne vom simți hainele pe piele
dacă asta îți spune ceva
plus toată metafora din text, pentru că ador metafora
poezia ta Stefan are un rafinament propriu, inconfundabil
cu prețuire, silvie

va multumesc de trecere si citire.
andre am corectat acolo
silvia, ma bucur daca vezi ceva inconfundabil in poeziile mele, chiar daca le vezi doar tu. :)

multumesc liviu pentru steluta rosie si pt corectare.

ce imagine cu pianul urcat in soare, frunzele negonite de maini, doar de vant, cu hainele simtite prin pielea poate uda de ploaia de toamna ce vine, da, frumos, o zi frumoasa Marius Zinca

ai o toamnă fermecătoare în acest poem, un vizual care străbate rapid retina făcându-și cuib în spatele ei și niște cuvinte \"potrivite\" așa cum își potrivește streașina poala în calea ploii.

mi-a plăcut mult. am recitit și emoția a crescut, de fiecare dată.

Ottilia Ardeleanu

Buclucaș acel cuvânt dinspre final. Cred că mai necesită o corectură, măcar pentru faptul că este un text recomandat: \"genunchii\", întrucât nu prea se potrivește forma nearticulată. În rest, imagini insolite, specifice stilului auctorial.

ottilia, toamna este anotimpul in care ma regasesc. vine cu o regenerare pe care nu o regasesti nicaieri.

george, da, stiu. dar las asa pentru ca ar disparea steluta si, sincer, nu prea vreau. au mai fost niste typouri corectate prin amabilitatea dl. Liviu Nanu, care a si recomandat poemul. nu indraznesc sa il mai deranjez. multumesc de trecere.

o seara faina.

Mi-am permis să fac eu corectura cu pricina la „genunchii”. Inițial am avut impresia că este opțiunea autorului de a scrie nearticulat, așa că n-am intervenit.