destăinuire

versurile astea ...nu stiu de ce ma gandesc la creanga si la \"iesi copile cu parul balai si razi la soare, poate s-o imbuna vremea\'
...la tine e cumva invers ...mama ia soarele de pe cer si odata cu intunericul de afara vin povestile si somnul

mama lua soarele îl punea la pick-up și ascultam povestea
stând sub plapumă ca o sămânță în pământ fertil

partea cu mary poppins mi se pare in plus..:)

E frumoasă destăinuirea ta. Toată poezia deschide imaginația cititorului. (și mie îmi plac foarte mult umbrelele; cînd eram mică, le deschideam în casă, mă așezam sub ele și mă credeam invizibilă).

Acest text amenință să-mi strice programul de lucru. Nu poți să nu cazi în ale metafizicii după ce l-ai luat ca pe un hap de cum ai apărut și tu, ca om serios, la serviciu. Nu, pe bune: e un poem care m-a atins și m-a sensibiluzat rău.

aș încerca o trecere de la pluralul nearticulat de la \"umbrelă\" - \"umbrele\" la pluralul subst. \"umbră\" - tot \"umbrele\", e drept deosebirea se face prin accent... Dar depinde de cititor cum citește, nu? E clar că aici e vorba de o umbrelă, eu însă m-am gândit citind poezia asta doar la umbre, la jocul umbrelor: \"îmi place când se lasă seara/pentru că atunci întunericul se deschide ca o umbrelă/și îmi place când se deschide o umbrelă\". Ori e posibil să o fi luat razna, în fine, mi-a plăcut destăinuirea, e delicată si modernă, \"sunt foarte singur de asta\" :)
numai bine,
alex

: va multumesc ca ati stat cum mine sub aceeasi umbrela.

elis, poppins de acolo face o legatura. fara ea versurile ar suna putin fortat. am incercat sa citesc fara. multumesc de popas si ca ai reascultat iar la pick-upul copilariei
irina, ma bucur ca vocea nu e stridenta.
nicolae, vizita care ma bucura. cat despre efectul pe care il au poeziile asupra cititorilor, asta nu pot controla.
alexandru, este un joc de imagine intre umbra si umbrela. pe asta am si mizat. si ma bucur ca, mai ales in cazul tau, acest lucru s-a vazut

va multumesc pentru citirea poemului acesta mai special pentru mine.
mai astept si alte pareri

imagini din copilarie la care eu oricum tresalt din cel putin un organ abstract . sufletul......spus tare frumos, ptr ca ne pui pe ginduri, egal unde ne aflam, iar la servici e chiar greu acum

: anni, copilaria este un motor. si nu vb aici dpdv psihanalitic. cat despre tresalt, este aproape indispensabil maturitatii.
multumesc de popas.

Umbrela asta nu e una oarecare. Este una de soare, oricum. Și tâlcul poveștii este aici: “mama lua soarele îl punea la pick-up și ascultam povestea
stând sub plapumă ca o sămânță în pământ fertil”. Poetul își are ceva rădăcini educaționale în povestea lui Mary Poppins, desigur, nu numai în aceasta.
Este un poem bine gândit, bine construit, cu muzicalitate așa cum parcă o aud pe Mary cântând.

M-a bucurat acest poem. Mă regăsesc în el.

Ottilia Ardeleanu

: ottilia, e scortos spus educational. sunt desigur alte forte, alchimice as zice, care conduceau la cresterea samantei in acel pamant fertil. pentru ca, nu-i asa, exista astfel de forte. cel putina asa cred eu.:)

seara buna