Poezie
de-a bușilea prin aer
2 min lectură·
Mediu
m-am trezit
în mijlocul camerei
un pitic aprindea lumânări
s-a scuzat că l-am surprins
mi-a zis că termină repede
mai are vreo 50
că deh!
eu aș fi de vină
surâdea cu subînțeles
am fugit la fântâna din sufragerie
de unde mi-am scos hainele
fără încălțări
pe care nu le găseam
pe hol am dat de mama
am întrebat-o de încălțări
dar își vedea de ale ei
îmi spunea să mă grăbesc
iar întârzii
pe hol mai mulți vecini
așa că am coborât
din pervaz în pervaz
să nu mă vadă
am început să alerg
mă gândeam la pitic
în cameră am niște scrisori
de la ea
putea să dea de ele
chiar dacă el doar aprindea lumânări
viața m-a învățat să nu cred în nimeni
aproape
aici mi-a apărut chipul ei
ca o vină
ca un punct pe i
născut în burtă
trebuia să găsesc ceva de încălțat
să mă întorc iute la scrisori
pe care le pusesem parcă sub pernă
iarba îmi zgâria tălpile
dar mi le ascundea de restul lumii
ceea ce era bine
că nu mă vedeau desculț
văd un prieten și apropiindu-mă de el
a trebuit să îi spun
nu am descifrat
reacția lui
mi-a dat niște bani
să cumpăr de la un magazin
încălțări
cele din piele întoarsă
fără șireturi
dintr-o bucată
zicea el
sunt cele mai bune
pentru asta ar fi trebuit
să mă duc în oraș
desculț
doar la gândul că
aș fi călcat pe asfalt
fără pantofi
m-a făcut să fug pe lângă amic
să fug repede
atingând doar vârfurile ierbii
mai apoi nici măcar
îmi venise inima la loc
mi-am zis
dacă nu rămâneam desculț
nu învățam să zbor
ce ușor este
mi-am propus să îți fac o vizită
și am pornit spre tine
pe drum
îmi veneau alte idei
cum ar fi să merg în spațiu
să ajung la marginea universului
să înfig sabia medievală
sau de ce nu
să trec eu dincolo
eram fericit
mă gândeam că aș putea fi
un papuc în piciorul lui Dumnezeu
care se plimbă ici colo
ca peștișorul meu roșu
în micul lui acvariu
pe care îl privesc din pat
de nu știu când
cu puțină salivă în colțul gurii
0104.433
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ștefan ciobanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 367
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 86
- Actualizat
Cum sa citezi
ștefan ciobanu. “de-a bușilea prin aer.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/13898450/de-a-busilea-prin-aerComentarii (10)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘCiulia multumesc de trecere.
uneori visele o alta logica aparte care trebuie inteleasa. uneori dedusa. apoi asimilata si tot asa.
:)
uneori visele o alta logica aparte care trebuie inteleasa. uneori dedusa. apoi asimilata si tot asa.
:)
0
MDFrumos poemul tau, cu inversiuni interesante care ii confera sensul care e in acelasi timp incifrat, putin \"imbarligat\" ca un fir de iarba pe piciorul descult, dar in acelasi timp evident, sensibil in toate sensurile cuvantului, ca un picior descult, care isi asuma toata aventura aceasta de zgarieturi si arsuri ale ierbii, asfaltului si neintelegerii sau intelegerii celorlalti oameni. O aventura a cunoasterii, a descoperirii.
Putin indoielnic si amarui acel pitic care la inceput pare un personaj pozitiv, ca apoi sa se transforme in unul pe care il banuiesti de rele...dar probabil ca acesta e sau ajunge sa fie rolul lui in aceasta poezie, rolul indoielnicului, al raului care face bine.
Putin indoielnic si amarui acel pitic care la inceput pare un personaj pozitiv, ca apoi sa se transforme in unul pe care il banuiesti de rele...dar probabil ca acesta e sau ajunge sa fie rolul lui in aceasta poezie, rolul indoielnicului, al raului care face bine.
0
PPDistincție acordată
Titlu îmi spune ce ai dorit de la acest poem, dar nu mă mulțumesc doar cu ideea unei metaforizări a învățării zborului ci vreau să merg mai departe. De la simpla ideea a zborului fizic se ajunge într-un spațiu al transcendenței asumate de către poet, un spațiu al ideilor multiple, care se reproduc unele pe altele într-o succesiune logică.
Aici în acest spațiu nu mai este interesant zborul în sine, care la un moment dat a fost folosit cu succes drept pretext pentru lipsa încălțărilor, ci o revenire din metaforă în concret și regăsirea ființei poetice pe post de papuc - deci o încălțare - al Lui.
Totul a fost o plimbare -pretext, ceva de genul: \"Unde îmi sunt încălțările? Nu sunt? Nu-i nici o problemă, am acum pretextul să le înlocuiesc prin propria-mi persoană, iar pentru că un om-papuc nu-i este de folos nimănui, dar trebuie totuși să-i fie cuiva, eu devine papucul lui Dumnezeu\".
Sunt și alte aspecte pe care aș putea iniția un alt discurs, dar mă opresc. În orice caz un poem plăcut, cu două straturi de metafore care se întrepătrund, dar care cer plăcere pentru a fi desprinse unele de altele și apoi să fie unite aleatoriu.
Recomand bineînțeles acest poem!
Cu stimă
PP
Aici în acest spațiu nu mai este interesant zborul în sine, care la un moment dat a fost folosit cu succes drept pretext pentru lipsa încălțărilor, ci o revenire din metaforă în concret și regăsirea ființei poetice pe post de papuc - deci o încălțare - al Lui.
Totul a fost o plimbare -pretext, ceva de genul: \"Unde îmi sunt încălțările? Nu sunt? Nu-i nici o problemă, am acum pretextul să le înlocuiesc prin propria-mi persoană, iar pentru că un om-papuc nu-i este de folos nimănui, dar trebuie totuși să-i fie cuiva, eu devine papucul lui Dumnezeu\".
Sunt și alte aspecte pe care aș putea iniția un alt discurs, dar mă opresc. În orice caz un poem plăcut, cu două straturi de metafore care se întrepătrund, dar care cer plăcere pentru a fi desprinse unele de altele și apoi să fie unite aleatoriu.
Recomand bineînțeles acest poem!
Cu stimă
PP
0
ȘCmaria: cu riscul de a banaliza poezia, prezenta piticului nefiind ceva inedit am vrut sa o fac sa fie ceva gen drobul de sare. de aceea nu am ingrosat prezenta lui. iti multumesc de citire si semn
domnule plopeanu: incantat de atentia acordata acestei poezii. ma bucur ca s-a vazut mai mult decat o simpla insiruire de imagini (cel putin de catre dvs.). nu ma asteptam sincer. viata poeziei se vede atunci se naste si traieste pe cont propiu in cititor. va multumesc.
domnule plopeanu: incantat de atentia acordata acestei poezii. ma bucur ca s-a vazut mai mult decat o simpla insiruire de imagini (cel putin de catre dvs.). nu ma asteptam sincer. viata poeziei se vede atunci se naste si traieste pe cont propiu in cititor. va multumesc.
0
DP
descult in cer. cum altfel?
ca si cum ai fi murit, tu iti vedeai de ale tale iar ceilalti de ale lor, totusi, absurd si inutil, iti cautai incaltarile; apoi ti-a venit ideea ca ai putea sa zbori si te-ai bucurat ca de o revelatie; se pot spune multe despre acest poem, pe mine m-a tulburat insa faptul ca am descoperit o stare pe care am trait-o si care nici nu poate, nici nu trebuie explicata. Esti dintr-o data strain aici, in universul concret, material, grabit sa ajungi dincolo orice ar insemna acest dincolo. In fine, mi-a placut mult, e genul de poem pe care simti nevoia sa-l recitesti.
ca si cum ai fi murit, tu iti vedeai de ale tale iar ceilalti de ale lor, totusi, absurd si inutil, iti cautai incaltarile; apoi ti-a venit ideea ca ai putea sa zbori si te-ai bucurat ca de o revelatie; se pot spune multe despre acest poem, pe mine m-a tulburat insa faptul ca am descoperit o stare pe care am trait-o si care nici nu poate, nici nu trebuie explicata. Esti dintr-o data strain aici, in universul concret, material, grabit sa ajungi dincolo orice ar insemna acest dincolo. In fine, mi-a placut mult, e genul de poem pe care simti nevoia sa-l recitesti.
0
ȘC: unele stari trebuiesc redate macar daca nu explicate.
multumesc de trecere
multumesc de trecere
0
INM-a hipnotizat precizia descrierii unei stări între vis și trezie. Totul arătat cu răbdare, deși în ritm de alergare cu sufletul la gură, o rostogolire spontană care însă nu duce în prăpastie, ci provoacă vertijul cuvintelor. Stare de imponderabilitate surprinsă cu instinctul vânătorului feroce al fantasmelor.
Mai citim, tama
Mai citim, tama
0
DP
Bineinteles ca merita, voiam sa spun ca nu trebuie explicate de cei care citesc poemul, ba nici macar de cel care l-a scris. Sunt stari, trairi pe care doar artistii, fie ei poeti, pictori etc., reusesc sa le impartaseasca celorlalti.
0
MBmă gândeam că aș putea fi
un papuc în piciorul lui Dumnezeu
care se plimbă ici colo..
foarte frumos spus ! cred ca si suntem papuci in picioarele Lui. doar ca ne ies cuiele uneori prin talpa si zgariem talpile Lui si scoarta pamantului, in rest suntem cu totii minunati :)
un papuc în piciorul lui Dumnezeu
care se plimbă ici colo..
foarte frumos spus ! cred ca si suntem papuci in picioarele Lui. doar ca ne ies cuiele uneori prin talpa si zgariem talpile Lui si scoarta pamantului, in rest suntem cu totii minunati :)
0
imaginile aduse de tine desi ireale sunt f bine redate
nu ma pricep la critica dar ca cititor ma regasesc in felul tau de a visa:)