la masă cu sufletul

mie imi aduce aminte de un poem al meu, mai vechi, Nud. Il redau in intregime, doar pentru atmosfera.

Aici e pielea,
e încă moale, dar am fost îmbrăcat cu ea mult timp.

Mușchii atrofiați, inerți sunt în punga aia -
o puteți arunca după.

Oasele...oasele mari sunt bune, rezistente.
Cred că sunt o afacere bună. Falangele le-am avut odată zdrobite cu o cheie franceză, dar acum sunt ok.

Organele le donez. Mai puțin ficatul, care e obosit.
Cu inima aveți mare grijă, a iubit cu fiecare bătaie!

Sângele meu a fost otrăvit. Recomand uscarea lui în lumină solară, apoi să fie răzuit și închis ermetic. Ar putea servi drept artefact de colecție.

Sufletul e în paharul acela gol...


in afara de asta, si poza mi se pare foarte reusita, foarte faim efectul de blurare al fetei plus cromatica in reflexie. tecstul e ok, dar nu ma da prea tare pe spate. adica gaselnita cu ulucile si V-ul degetelor nu e castigatoare din punctul meu de vedere.

nu e gaselnita ulucile in V. m-am legat de un element din fotografie. atata tot. nu am vrut sa ma indepartez de moment.

ma bucur ca ti-a adus aminte de o poezie de a ta. la inceput am crezut ca titlul era cumva inclus pe acolo.:)

oricum, multumesc de trecere si de obs.

Greu e să ajungi să stai la masă cu sufletul. Mai degrabă sub masă. Mi-a plăcut liniștea, dar cine știe dacă e o liniște adevărată.
Întrebare în legătură cu \"uluc\". Îmi mare că la plural e \"uluce\", adică \"ulucele\", nu \"ulucile\". În atât de puține cuvinte nu e loc de greșeli.
O vară cât mai cu suflet,
tama

greseala nu este asa de mare cum o faci tu sa para. o sa corectez in viitor.
nu inteleg de ce te indoiesti de liniste. si ce e cu linistea de sub masa.
\'\'unde bati?\'\' cum ar zice toma:)

nu ma refer la uluc care se refera la locul de unde beau sau manaca animalele.
ma refer la uluca, scandura din lemn din care este format gardul. si pluralul este corect uluci.
:)

ULÚCÃ, uluci, s.f. 1. Scândură groasă întrebuințată în construcții, mai ales la facerea gardurilor și a împrejmuirilor. 2. Gard din scânduri; zăplaz. – Probabil refăcut din uluce (pl. lui uluc).

Și eu știam de uluci.

\"în v\" și \"ca două degete\" mi se pare că transmit aceeași imagine, aș fi preferat doar \"ca două degete\"

Parcă mi-ar fi plăcut să văd chipul bătrânului, îmi dă senzația de împăcare, liniștea.
Poza e bizară, partea de sus blurată, cea de jos nu, e alb-negru dar chipul reflectat de masă e cam roșiatic. Nu e una pe care să mi-o pun pe desktop, și totuși dă de gândit. Nu pot decât să te încurajez să te mai joci în direcția asta, să folosești fonturi mai artistice, să aplici efecte, etc.
Dar ca punct de pornire e bine, asta înseamnă originalitate și creativitate, și e un drum corect.

barba la genunchi
de atâta ulucit -
sufletul aici

anghel:
da, am simtit riscul de a fi putin redundant. dar e ceva asumat.
poza are si o varianta asa cum o vrei tu:) dar am preferat acest efect pt. ca nu personajul in sine am vrut sa il arat.
multumesc mult de pareri.

ion:
multumesc de ... haiku?:)