e simplu de simțit

Un poem cu imagini foarte concrete. Strofa aceea cu dopul de scurgere e intuitiv un fel de cheie a poemului, pe care insa mie mi se pare acum ca mai mult o tii tu decat o o oferi altuia. In sensul ca e atat de fizica si de intr-un singur sens imaginea aceea a dopului de scurgere, incat esti obligat fara sa vrei(cititor fiind) sa faci fata unei multitudini de interpretari, care vin si curg spre tine, care de care mai abstracte. Sau mai colorate de tine insati, ca cititor. Si atunci poezia devine paradoxal abstracta si nu stiu daca nu cumva greu de prins cu inima...:)

Dar daca ma concentrez si ma intorc spre alte chei mai putin brutale ale poeziei, atunci vad ca e scrisa daca nu ma insel cu un fel de umor relaxat, de om ce tocmai se bucura de un belsug pentru care simte un soi de minunare. Cu o nuanta de ceva intre o infima ironie si tandrete, mai mult tandrete. Si inca ceva, o nuanta la fel de infima a unui sentiment ciudat, nenumit, de asteptare a unui vartej.

departe de mine de a face rebus in poezie.
mai mult, sensurile sunt date de cititor in mare masura. autorul doar puncteaza.
aici intervine forta imaginilor si arata faptul ca ele sunt vii, ca se infiltreaza in alte sensuri pe care autorul, probabil, nu le-a gandit.
asta nu scade catusi de putin valoarea operei.
multumesc de lectura si de semn

inedita idee:

\"și
Dumnezeu tocmai
s-a transformat în pat\"

fara si ul acela ar curge direct unde trebuie.
ce spun e ca si ul anunta prea drastic ideea de final, care, faina si puternica, neteribilista, ar merita sa intre in scena mai discret, fara cezura acelui si.
mi a placut penultima strofa pentru declaratia de iubire pe care o spune curt.
iar restul pentru ca imaginile s au mai domolit. nu mai sunt atat de ilogice (ma refer la logica poetica) cum preferai in alte muulte texte.

curat. ca sa nu se inteleaga cumva ca acel curt ar fi vrut sa fie scurt.

pentru mine șiul este o gură de aer, nu ciocan de tribunal :) cel puțin așa îl văd. mai ales că se leagă cumva de strofa precedentă. dar rămân deschis, o să mai citesc și o să reflectez
mulțumesc de trecere

Stefan,
intre planuri tablouri reusite. fara ultimele vresuri de la dop...!