Stanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
chiar eram curios să aflu de ce știam altfel sensul cuvântului
"Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru ștaif:
ștaif substantiv neutru sg.
1. eleganță.
2. prețiozitate.
3. pedanterie.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române "
Pe textul:
„Ghicitoare 627" de Miclăuș Silvestru
îl pricepeam ca "elegant", nu știam de unde vine
Pe textul:
„Ghicitoare 627" de Miclăuș Silvestru
toate cele bune!
Pe textul:
„Construcție " de Nincu Mircea
și în nici un caz nu mai folosiți acea titulatură cu referire la mine
eu sunt un simplu amator
Pe textul:
„Construcție " de Nincu Mircea
dar cu reținere, căci nu știu cum ar fi pus între învelișuri
Pe textul:
„Ghicitoare 627" de Miclăuș Silvestru
bucuros sunt dacă am fost de folos
altfel, spor și inspirație!
eu văd agonia ca pe un atelier de creație literară,
forma finală a textelor aparține exclusiv autorului,
indiferent sugestii, sfaturi etc.
vreodată, dacă e să scrieți istoria textului, amintiți de agonia și atât
mulțumirile oferite sunt suficiente
Pe textul:
„Creație" de Nincu Mircea
dar simt nevoia ca acolo să rămână accentuată senzația aia
în varianta desculț, nu-mi revin acele senzații ca în varianta
"cu tălpile goale"
care poate fi primită chiar ca o metaforă,
mămăliga poate fi mâncată chiar și cu tălpile
interpretarea diferită nu presupune că ignor, nici încăpățânare,
din contră, sunt atent la ceea ce spui
mulțumesc!
Pe textul:
„cum se mănâncă mămăliga" de Stanica Ilie Viorel
Coordonată
ploaia tocea cuvinte scurte
Din propria cădere
în aripări volute.
imaginea tăcea ca o hârtie
Ce aștepta în carne
cuvântul să îi scrie.
lumea își dorea să îi crească
Pe margini universuri
unde să se risipească.
vremea mi se umplea de nori
Și umbre înjghebate
sub streșinea cu flori.
calea se întindea din mine
Peste un niciunde
care se naște mâine.
tu, ca cerul plin de îngeri,
În suflet îmi cobori
cu-înlăcrimări și plângeri.
coordonată
ploaia devenea o furtună.
Cum să o rostuiesc
din picături de humă?
Pe textul:
„Creație" de Nincu Mircea
dar astea nu ar fi întăritor, dacă nu cumva ai folosit întăritor ca să
faci ghicitoarea mai grea
credeam că soluția este ceva la general, cu ar fi (dacă nu miez)
umplutură
și dacă zic umplutură, tot în sensul celor spuse de tine în indiciu,
mă gândesc la pâslă
Pe textul:
„Ghicitoare 627" de Miclăuș Silvestru
nu de mămăligă,
ci de cum mâncam mămăliga aia
bănuiesc că s-a cam scris despre tot și despre toate
și că, inevitabil, temele se repetă
poate că așa o fi să fie ținute în viață
nu voi ezita să scriu despre ceea ce-mi trece prin minte, ca stare,
pentru că eu așa fac, nu amăgesc emoția personală cu rigori
în ceea ce privește tehnica, ori modul de exprimarea, este altceva
încerc...
mulțumesc pentru opinie și pentru sugestii
Pe textul:
„cum se mănâncă mămăliga" de Stanica Ilie Viorel
mulțumesc!
Pe textul:
„pribeag" de Stanica Ilie Viorel
mănânc
hai să dau o tură, îmi zic
na!
să ne fie de bine:)
Pe textul:
„Pernuța de la copârșău" de Emilian Lican
Doar că prefer cele câteva cuvinte, sincere, despre text.
Treaba asta cu steluța ce sens are?
Cu scuze, dar pare că sunt mai mulți steluțari decât membrii activi.
Ar trebui legat dreptul acesta de a acorda steluța și de un algoritm
privind participarea în cadrul comunității. Și așa ar exista un "îndemn", o reciprocitate între membru și agonia. Iar aceștia, având o activitate continuă, obiectiv ar sprijini comunitatea prin păreri care susțin recomandările.
Doar câțiva, indiferent de cât de activi sunt, având în vedere criterii care au în vedere
anumite competențe, să poată oferi steluțe. Să simți că se ridică părul pe tine când primești asemenea recomandare din partea lor.
Acum, s-a ajuns că se oferă steluțe pentru un vers reușit.
Eu îți mulțumesc, Emilian! Bănuiesc că înțelegi ce vreau să spun.
Este evident că există o conexiune între noi. Deci, un simplu "mi-a plăcut" din partea ta, îmi este suficient. Asta, dacă nu cumva simți nevoia să adaugi o critică, care ar fi un adevărat cadou venit din partea ta. Și nu numai...
Cu respect!
Pe textul:
„iluzii curgătoare" de Stanica Ilie Viorel
în genunchi s-au rugat"
așa văd încheierea, iar primul vers ar fi
"s-au rugat de mine"
și acesta "în fața altarului"
"cerul era o lacrimă care creaștea
ca în pântecul ei cel dintâi al adâncului."
aș folosi prezentarea ca o certitudine, nu ca o presupunere
"eu le-am spus că este raza"
"o lovitură în marginile sâmburelui
din care îmi cresc rădăcini
luminile cu care voi izbi
spre a elibera sfârșiri."
mi-a plăcut
Pe textul:
„Glosare" de Nincu Mircea
vom merge pe malul râului
tu cu poemul tău pe partea de sud
eu cu al meu pe cealaltă parte
dacă nu or fi apele tulburi
ne vom întâlni la mijlocul râului
ori pe punte
ne luăm de mână
și vom merge mai departe
vom revedea împreună
patru ochi văd mai bine decât doi
și peștii vor fi cu noi...
mulțumesc!
Pe textul:
„revedere" de Stanica Ilie Viorel
