Stanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
adică are tulpina groasă
sau fructul
palidă= galben
grosolan= gros
Pe textul:
„Ghicitoare 660" de Miclăuș Silvestru
dacă privim finalul "doară", putem spune că e pusă ca să doară, nu ca să vindece
deci, ar putea fi și sarea...
o singură reținere aș avea, sarea nu se prea pune în saci de sus la moară, dar nu ar fi imposibil. este acea sare-bolovan, care ar putea fi pusă, penttru scurt timp. zic asta, pentru că sarea absoarbe destul de repede umiditatea și în saci de pânză nu este recomandat să fie pusă
Pe textul:
„Ghicitoare 660" de Miclăuș Silvestru
uite că nu-i roșie, ci e palidă
se poate pune în saci
și se folosește la pus pe rană
are și un aspect grosolan :)
Pe textul:
„Ghicitoare 660" de Miclăuș Silvestru
https://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68446/1/BCUCLUJ_FG_133502_229-233.pdf
Pe textul:
„Ghicitoare 660" de Miclăuș Silvestru
dar aș mai spune,
cum ar suna "bă, ce hrean ți-a crescut sub braț"
Pe textul:
„Ghicitoare 659" de Miclăuș Silvestru
cât despre mireasă, am scris din reflexul cunoașterii, tradiția despre care știu, respectiv, fetele nemăritate se înmormântează în rochie de mireasă (similar băieții, în costum de mire)
fiind un text de reacție (despre care nici măcar n-aș ști să spun de ce am ales forma aceasta, cu rimă), voi lăsa așa, cu toate că sugestia ta este ok
asta nu înseamnă că nu voi accepta eventuale sugestii de îmbunătățire
mulțumesc!
Pe textul:
„țipăt" de Stanica Ilie Viorel
nu știu dacă mi-a scăpat ceva, dar am enumerat cam tot ce s-ar putea pune la murat din ce am
acum punem doar castraveciorii
zilele trecute mi-am făcut o tocăniță cu dovlecel, usturoi, mărar și sos de roșii (un pic de ulei, sare și piper)
o fi fost bună?
ghici!
Pe textul:
„Ghicitoare 659" de Miclăuș Silvestru
am recitit de câteva ori
în final cred că am reușit să răspund a acelui
"și apoi" (așteptat de mine după fiecare strofă) cu ultima strofă
nu cred că e vreo problemă cu alegerea ta, probabil nu mă preiau eu textul corect
spor!
Pe textul:
„Copilăroasă, toamna... " de Amanda Spulber
Pe textul:
„nesupunere" de Stanica Ilie Viorel
nici nu prea știu pe care aș pune-o în cap de listă a preferințelor, fac un mic clasament, doar pentru un joc relaxat:
1. Direcţii literare prăpăstioase
2. Unitate în diversitate
3. Motiv electoral
4. Metamorfoză rutieră
Succes!
Pe textul:
„Epigrame trimise la Cluj-Napoca 2024" de Chitul Grigore
poate se duc dincolo de marginea orașului
mor toate în omul fără poteci și da, prin el se plimbă și singurătatea
mi-a plăcut!
Pe textul:
„Orașul fără străzi" de Teodor Dume
și ce note o fi avut la școală?
am citit acest text
zic că este ușor îngâmfat (el, textul) considerându-se eseu, când de fapt este doar o ciornă
revin și pe alte propuneri
o zi frumoasă!
Pe textul:
„Despre stima de sine" de FLOARE PETROV
Doar atât.
...
Și totuși, poți să strigi cât vrei
că doar tu te auzi.
riguros, cum obișnuiești, ai construit întreaga poveste
îmi place nuanța de senzualitate
nu prea îmi place partea asta
"Iubirea mea, izbirea mea,
depășește acest ton de manea!"
persiflare nepotrivită, cred
Pe textul:
„Ai împins nenorocul până s-a sfărâmat obrocul" de George Pașa
când se lansează firul să prindă peștii... în repezeala apelor
așa-i și morișca, pe care o alergam, băiețandru fiind, când închipuiam că
ea mă duce pe mine, în zbor
pe sub mână, fusul zbârnâia torcând lâna, sfârlează la care mă uitam uimit cum poate levita
am tot încercat să torc și eu, n-am reușit
mai apoi, titirezul acela cu care reușeam să zgârii lacul de pe masa din sufragerie, numai bine cât să fac rost de o urecheală pe cinste
plin năvodul!
Pe textul:
„Ghicitoare 658" de Miclăuș Silvestru
ca să se prindă de această întâmplare imaginată atât de sensibil, dar folosind timpul trecut
spun asta, pentru că îmi pare trunchiat discursul poetic dacă doar se propune cititorului să
intuiască că acea toamnă a trecut, fără să se și afirme în poveste
nu cunosc eu teoria metrului, dar îmi pare că Iulia are aici o colegă de atelier care îi poate da o replică pe
acest gen
replica fiind constructivă, bineînțeles
mi-a plăcut, mai ales că este limpede, neforțată
Pe textul:
„Copilăroasă, toamna... " de Amanda Spulber
