Stanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
ca să fie și adjectiv și substantiv... glumeț
Pe textul:
„Ghicitoare 681" de Miclăuș Silvestru
într-adevăr, virgula nu-și onorează rostul
dau și eu un exemplu
"el, care-avusese parte doar de cronici echivoce
era protejat pesemne chiar de Benedetto Croce"
dar mai sunt și altele
acest aspect mai reușește ceva: să o "răzbune" pe Iulia și să ne
arate dubla măsură (mă refer la tonul și limbajul folosite de unii în cazul unora care,
în anumite situații se fac că nu văd, sau folosesc tonul blândeții, iar în altele...)
spor!
Pe textul:
„Suferințele poetului Gore" de Liviu Nanu
RecomandatPe textul:
„Ghicitoare 680" de Miclăuș Silvestru
într-un spațiu al emoției pure și cu un discurs fluent
mi-a plăcut
Pe textul:
„Caty al nimănui" de Adrian A. Agheorghesei
pe acolo :))
Pe textul:
„Shakuntale, în sat... (Poezie clasică)" de Iulia Elize
cei care l-au folosit și-ar aduce aminte de el ca o stare de spirit
(cel puțin așa este în cazul meu)
prea puțin se va aminti de proprietar, editori sau inși care au moșit la facerea site-ului
și care înțeleg să invadeze locul cu conturi multiple aplicând politica cine nu e cu noi e împotriva noastră
am ales să închid comentariile nu din cauza unor atacuri, căci sunt venit din uliță, duc golăniile,
ci pentru că mi-am propus să mă detașez de aces loc care, momentan, nu oferă altceva decât ceea ce se vede și despre care s-a tot spus
îmi spunea cineva că eu de aceea mai intru pe agonia, pentru feed back!
ei, uite că nu!
intru pentru că acest site pentru că încă îmi este drag prin ceea ce a reprezentat o vreme
cel mai probabil îl voi trece la capitolul istorie, căci, altfel, risc să pierd senzația de frumos care a fost
Pe textul:
„Shakuntale, în sat... (Poezie clasică)" de Iulia Elize
cel mai probabil nu are cineva ceva cu tine în sensul rău
despre virgulele alea, ce să zic, vor fi marcă înregistrată Iulia Elize,
decizi cum vrei, dar sunt ba puse greșit, ba lipsesc
aici, pe discuția asta, doar mă amuzam... recunoaște și tu, dacă citești
relaxat dialogul, e loc de râs sănătos, nu răutăcios
din păcate (nu că ar strica câte un moment de acesta) atât mai oferă locu
Pe textul:
„Shakuntale, în sat... (Poezie clasică)" de Iulia Elize
adică voi v-ați mai întâlnit (și ce înseamnă acest "întâlnit"), căci spui :
"nu vei mai întâlni"
ia pastile-pastile sau suspensie cu lingurița? ori poate supozitoare?
cu pastilele alea poate duce?
Pe textul:
„Shakuntale, în sat... (Poezie clasică)" de Iulia Elize
virgula are și ea rostul său, nu o pui unde vrei, că așa vrei
ai putea face și asta, dar măcar să pui niște note la subsol, prin care
atenționezi cititorul că ai ales să nu respecți regula
este amuzant, dacă nu trist- refuzi să pui o virgulă acolo unde este cazul și spui cu
seninătate că este târziu să mai înveți ceva
despre text am spus ceea ce am crezut în prima intervenție, în ultima intervenție voiam să
îți fiu de folos arătându-ți unde anume greșești, cu un exemplu punctual
mă faci curios și voi cumpăra o carte de a ta, chiar așa au trecut filtrele corecturilor, cu asemenea
greșeli?
nu cred!
Pe textul:
„Fata noastră..." de Iulia Elize
eu încerc cu mustața
Pe textul:
„Ghicitoare 680" de Miclăuș Silvestru
după uliți (care are pluralul ulițe, dar să acceptăm licența) este nevoie de virgulă
clopotarii bat, în uliți, -
clopotarii bat, în curte,
copiii cântă, în casă,
cele două virgule au rol de paranteză (dacă așa se dorește exprimarea, putând foarte bine să lipsească)
să interpretezi că ar bătea (la propriu în ele, în ulițe) este total impropriu
cum ar fi să crezi despre copii că ar cânta în casă ca și când ar sufla în ea, ca într-o trompetă
având în vedere faptul că folosești greșit virgula, în mod constant, cred că util ar fi să te preocupe problema și să studiezi un pic teoria, dar la modul serios, căci este evident faptul că încurci de foarte multe ori rolul acestui semn de punctuație
spor!
Pe textul:
„Fata noastră..." de Iulia Elize
nu aveam nici un aranjament cu dânsul
dar, să-i mulțumim pentru amintirile propuse
duminică plăcută tuturor!
1 septembrie e despre început...
Pe textul:
„Ghicitoare 679" de Miclăuș Silvestru
un pretext metaforic
copilul din Gaza cred că este eul liric, aflat între ruine...
Pe textul:
„gaza" de Daniela Davidoff
erau bomboanele "îmbrăcate" în praf de cacao
Pe textul:
„Ghicitoare 679" de Miclăuș Silvestru
cred, totuși, că rămânem la Amand(a)ine
Pe textul:
„Ghicitoare 679" de Miclăuș Silvestru
bănuiesc că nu ne ferim de cuvinte și expresii, ăsta este rolul creației umane, să adauge
noi sensuri, valențe etc.
Pe textul:
„Codul tăcerii" de Ana Urma
Pe textul:
„Codul tăcerii" de Ana Urma
fiind un anume demers , cărțile au ajuns la anumite persoane, cărora le-am oferit
încă o mai fac
cărțile mele nu au fost tipărite pentru a le face cunoscute, în sensul consacrat al publicării de carte, tuturor, ci ca un act/inițiativă personală
de aceea am subliniat că nu am publicat, dar și că voi reconsidera asta atunci când cărțile vor parcurge traseul clasic: scriitor- tipar- librărie
altfel, numai bine!
de cârcotași e lumea plină
Pe textul:
„Fata noastră..." de Iulia Elize
