Ruga

timp cu nume etern invelit cu perdea de cer stins spre amurg ma scapa ma umbla pe moale carare pe ape-nspumate pe piatra durerii din coasta voinicului smulsa cu cantec doinit din frunza ma trece muntii s-ascult padurea si-n cugetul ei descult de durere m-ascunde m-adoarme ma piere