Jurnal
Respirații
1 min lectură·
Mediu
când mă ții de mână
- cum pădurea-i toată
copacii atingându-se mereu-
simt că nu este de-ajuns
aș vrea să-ți prind respirațiile
să le păstrez
precum razele printre ramuri
blânde priviri de prin lume
de-am fi contopiți și tot n-am fi întregi
risipind șoaptele
- cum adierea vibrează prin crângul adormit-
aș vrea să le păstrez ca pe toate vinilurile
pe care le mai șterg de praf
uneori închinzând ochii să le simt muzica
așa cum era odată
când ni se strecura printre respirații
cum am putea să mai fim unul
din atâtea bucăți care se risipesc
despărțindu-se de noi
lăsând semn o ultimă atingere?
- cum frunzele-s duse de vânt
mângâind poalele pădurii-
02794
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stanica Ilie Viorel
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Stanica Ilie Viorel. “Respirații.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ilie-viorel/jurnal/14189659/respiratiiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SVși tot nu-i suficient :))
mulțumesc pentru atenționare!
despre conținut, primesc cu interes observațiile, voi încerca să înțeleg, să simt nuanțele și, eventual, să -pictez- altfel
mulțumesc pentru atenționare!
despre conținut, primesc cu interes observațiile, voi încerca să înțeleg, să simt nuanțele și, eventual, să -pictez- altfel
0
Cât despre ideatică şi imagini, remarc o metaforă superbă:
aș vrea să-ți prind respirațiile
să le păstrez
precum razele printre ramuri
Ar mai fi lucruri frumoase, dar, dacă aş fi îl locul tău, aş peria acest text, aş elimina cum-urile, respiraţiile repetate, şi aş păstra doar esenţialul, astfel încât, după citirea textului, să îmi aduc aminte, foarte clar, care a fost imaginea care m-a lovit cel mai tare, fără să o uit din cauza surplusului.