Jurnal
deontologie
2 min lectură·
Mediu
n-am refuzat să stau în prima bancă; aveam impresia că profesorii vorbesc în special pentru cei din primele rânduri. asta... până când am fost profesor, şi eu, şi-am ales să fiu atent tot mai mult la cei din spatele clasei. îmi imaginam că cei din primele rânduri vor şti să se descurce oricum. când eşti în rolul celuilalt mereu uiţi de rolul tău. cumva, asta este lecţia uitată.
am învăţat să scriu aşa fel încât cititorii să creadă că în poveste este vorba despre mine, că n-ar fi nimic presupus, nimic fictiv, ci doar realitate pură, sentimente adevărate. ca şi când glonţul chiar mi-a trecut prin rotulă şi miezul din inima iubitei l-am gustat sărutându-l. doar aşa, mi s-a tot spus, ceea ce scrii devine univers al existenţei, capătă contur şi poate să atingă. altfel, rămâne un univers paralel în care vor crede doar iniţiaţii. atunci m-am întrebat de ce să nu scriu doar pentru iniţiaţi, dar, cică, ei îşi scriu propriile texte, nu citesc mai mult decât pot să scrie.
dacă voi mai avea ocazia, mă voi aşeza în ultima bancă. iar dacă voi mai fi profesor, voi fi mai atent la cei din rândul întâi. sau voi pune oglinzi peste tot.
061.169
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stanica Ilie Viorel
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 203
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Stanica Ilie Viorel. “deontologie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ilie-viorel/jurnal/14182620/deontologieComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GPGPGeorge Pașa✓În opinia mea, unele idei prezente aici mi se par greșite. În primul rând, aceea că inițiații (care inițiați? inițiați în ce anume?) ar citi mai mult decât pot scrie. Fals, aceia sunt grafomanii.
0
GPO altă idee greșită este aceea (doar sugerată) că ficțiunea ar fi un neajuns în literatură. Poate că te referi la jurnalul intim, dar și acolo pot exista interferențe cu ficțiunea, mai ales în cazul scriitorilor. Ficțiunea nu exclude verosimilul. Poate spui același lucru, dar nu am înțeles eu sau formularea nu este prea clară.
Typo: " texete"
Typo: " texete"
0
GPAm spus invers. Corect: scriu mai mult decât pot să citească
0
SVtextele scrise în timp de mulți, mulți ani (unele chiar de peste 30 de ani) ca să le
cuprind în carte (care, la "nașterea", au fost două) am realizat cât de greu este să
revin la starea pe care am avut-o la momentul când le-am scris, chiar și măcar intuitiv
aș putea spune că este normal și chiar sănătos așa ceva, în cazul poeziei
dar în cazul textelor meditative este important (cred) să se poată observa un minim de repere
de gândire personală astfel încât, dacă nu te dezici de anumite principii (să zicem) să poți recunoaște
ceea ce ai gândit, despre ce ai gândit, la momentul scrierii
cum nu am precizia unui cunoscător în ale filozofiei și nici cunoștințe riguroase în bagajul propriu (de specialitate literară) este foarte probabil să nu reușesc să prezint destul de coerent o idee
așa că rămâne textul (oricare ar fi el) o bulă proprie, cel mult
în acest caz, te invit, George, să recitești, bănuind că este posibil să observi și altfel (chiar întorcând "pe dos" prima interpretare) cele spuse
dacă nu se vede altfel, atunci rămâne vina textului (a mea implicit)
mulțumesc pentru răbdarea de a lăsa semn, mai ales pentru că, pe astfel de texte, puțini suntem cei care intrăm în dezbatere, dar și pentru atenționare (am corectat cuvântul)
cuprind în carte (care, la "nașterea", au fost două) am realizat cât de greu este să
revin la starea pe care am avut-o la momentul când le-am scris, chiar și măcar intuitiv
aș putea spune că este normal și chiar sănătos așa ceva, în cazul poeziei
dar în cazul textelor meditative este important (cred) să se poată observa un minim de repere
de gândire personală astfel încât, dacă nu te dezici de anumite principii (să zicem) să poți recunoaște
ceea ce ai gândit, despre ce ai gândit, la momentul scrierii
cum nu am precizia unui cunoscător în ale filozofiei și nici cunoștințe riguroase în bagajul propriu (de specialitate literară) este foarte probabil să nu reușesc să prezint destul de coerent o idee
așa că rămâne textul (oricare ar fi el) o bulă proprie, cel mult
în acest caz, te invit, George, să recitești, bănuind că este posibil să observi și altfel (chiar întorcând "pe dos" prima interpretare) cele spuse
dacă nu se vede altfel, atunci rămâne vina textului (a mea implicit)
mulțumesc pentru răbdarea de a lăsa semn, mai ales pentru că, pe astfel de texte, puțini suntem cei care intrăm în dezbatere, dar și pentru atenționare (am corectat cuvântul)
0
SVam învăţat să scriu aşa fel încât cititorii să creadă că în poveste este vorba despre mine; nimic presupus, nimic fictiv, ci doar realitate pură, sentimente adevărate
0
SV"nu citesc mai mult decât pot să scrie" nu este echivalent cu
"scriu mai mult decât pot să citească"
și este o auto-ironie acolo, referindu-mă la faptul că ceea ce scriu nu este citit de inițiați și deci sunt obligat să scriu așa cum am spus anterior
"scriu mai mult decât pot să citească"
și este o auto-ironie acolo, referindu-mă la faptul că ceea ce scriu nu este citit de inițiați și deci sunt obligat să scriu așa cum am spus anterior
0