descântec

unde-n colțu-acela de unde-ai plecat umbre nu-s s-ascunzi ochii-ți sunt de jale unde-n lumea aceea în urmă ai lăsat crezând despre cele care-n rugă tu le-ai așezat rând pe rând pe cale toate acolo le-ai păstrat unde-n fiecare din mister ai îngropat unde-n camera cea mică pus-ai semn să le găsești loc de îmbrățișare frigul te-a primit uimit unde-n cuib de frică se clocesc doar amintiri gânduri zburătoare prețul unde-n iarmaroc unii-și caută să vândă unde-n ruptele bucăți din acel meleag potolește dorul care se mai dă la schimb care-i de pomană unde-n la răscruce se aruncă banul plată pentru dus s-ajungă unde-n apa de fântână stins e tot ce arde unde-n codrul primitor corbii se răstoarnă dincolo de-apus unde-ai fost îl lasă tu te-ntoarce întreg