Jurnal
Patul lui Procust
-cu picioarele-n mare si mainile agatate de cer
1 min lectură·
Mediu
aceasta cale naste-n mine
inaltatoare grea speranta
dar unde fi-va oare
cerul acela
prin care am pornit la drum
jos stanca plange goala
doar timpul umple a ei strigare
si-i macina nisipuri care
prin vant complice la pieire
zboara
sus cerul rade timpuri
ce s-au oprit mirate-a clipa
cum din tarana se-nfiripa
un chip de lut fara de loc
un foc
din miez de stanca ma risipesc nisipuri
si flacari imi lumineaza calea
spre cerul acela
ce-si doarme tampla
pe malul marii
001.659
0