Poezie
Voiaj scurt
1 min lectură·
Mediu
Așa cum stelele pe cer se risipesc
Iar soarele își stinge din lumină
Și oamenii, creație divină
Dispar într-un hotar din univers.
Chipuri create acum din amintiri
Se văd parcă tot mai tare în ceață.
Oamenii ce cândva se bucurau de viață
S-au rătăcit de tot printre martiri.
Vise neîmplinite, regrete, gânduri
Compun acum corpul unor neființe
În ochii cărora luminile sunt stinse
Iar tot ce ei au însemnat, s-a transformat în câteva frânturi.
041.158
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stănică Ana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Stănică Ana. “Voiaj scurt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ana/poezie/14169495/voiaj-scurtComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EL0
IGNici nu este ceva de explicat. E scris. E citit. Dispărem într-un ungher din univers. Străbunii chiar ne-au fost modele. Noi pentru urmași o să fim antimodele. "Vise neîmplinite, regete", risipiți ca meteorii prin spațiu, fără morală, la colț cosmic cu noi!
0
LAde versuri, poezia e boala brea. dar daca iti asumi, atentie! sa scrii, inseamna sa muncesti, adica sa citesti. 10 carti de poezie pe saptamana, sa vezi ce face fiecare, sa furi fara sa fii gasita, din fiecare poezie. ce ai scris mai sus spune ca vrei. mai e cale lunga pana sa si poti. fara rautate.
0
“… ce cândva”
“s-au rătăcit tot…”? nu “toți”? se reoetă “tot” și în versul ăla nu-i văd nici sensul
ultimul vers e atât de lung!
Spor!