un fel din psalm

Mi-a placut, Mae, ce ai simtit si cum ai asternut din sufletul tau...
Cred ca as fi preferat citatele din psalm ca motto, mai degraba decat in subtitlu si mai cred ca poezia ar fi trebuit sa aiba un titlu al ei, propriu, care sa te reprezinte pe tine si trairea ta intr-o clipa de astfel de...rugaciune, in ochii cititorului (si nu doar ai lui).
Asta e parerea mea, pe care am tinut sa ti-o fac cunoscuta. Nu trebuie sa-mi dai, fireste, dreptate.
Cu drag,

Mae,

Inserturile de citate biblice , mai ales cele pe care ti le aduci aminte mai greu, sunt o hrana zilnica oricand revelatoare.
Inteleg de ce ai pus citatul ca subtittlu. Pentru ca ai incercat sa-l preiei in trairea ta poetica si nu numai sa intaresti o viziune generalizatoare. Starea curge firesc, spatiul convertit in vers e generos si se simte ca te inspira. Personal am receptat finalul cu regretul ca nu s-a gasit o formula care sa nu sparga sirul revelarilor cu o expresie usor plata( nu vreau sa te pierd ). Nu stiu ce ar fi de facut si nici nu stiu daca trebuie sa bagi in seama remarca. E o nota la prima lectura.

elia, sincer nu am dat importanta acestui aspect, motto sau subtitlu, ideea era ca trebuie sa apara undeva acel verset deoarece in jurul lui se tes starile mele poetice; niciodata nu stiu daca va mai fi o alta poezie, nu am nimic pe masa mea \"de lucru\", se intampla sa citesc psalmul respectiv, sa ma agat de un gand si apoi restul sa curga...sau nu:); le doresc cu acest titlu, daca vor mai fi, pentru ca sunt sursa mea de inspiratie si mi se pare corect sa specific intr-un fel acest lucru
in rest, prezenta ta oricand binevenita!

adim, acel ultim vers, am simtit si eu asta..ma voi gandi, sincer. iti multumesc frumos.


in rest...parca simt nevoia de o pauza:)