Poezie
venise o zi
1 min lectură·
Mediu
venise o zi ca o singura zi
in fantani cadeau neterminate anotimpuri
timpul se redefinea intr-un tipat
si eu
muream pe o parte pe cealalta imi infigeam
o cruce in suflet
si nici nu mai stiu de ce n-am venit
incepusem poate s-ador
sarpele ce tocmai il zdrobeam sub calcai
094.537
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 50
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
stanescu elena-catalina. “venise o zi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanescu-elena-catalina/poezie/47717/venise-o-ziComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DTDistincție acordată
Subtil eshatologic în mare parte acest poem, topindu-se spre final în împăcări cu primarele căderi, reinventând îndrăzneț în ritmul/ritul unor ascunse valențe feminine arhetipul unui pas. Devenită balanță echilibrată pe de o parte de moarte iar pe de altă parte de crucea suferinței, înfiptă în Golgota sufletului, care în sine e o altfel de murire/nemurire. Deși trimiterile par irevocabil biblice găsesc în cuvintele tale o latentă repovestire a omului și îndeosebi a frământărilor femeii. Imaginile prind glas, strigătul lor apune stins, parcă pregătindu-se pentru o altă viață, pe undeva prin căile unor tălpi. Discret, răscolitor, mistuitor...
0
SDlacrima cazuta pentru cei care traiesc i fiecare zi... o singura zi
0
SEcamelia, sper sa-ti mai faci simtita prezenta prin lumea asta a mea
geta, versul era mai scurt, dar eu l-am lungit pentru ca asa l-am simtit mai bine...
ioan, silviu, multumesc de prezenta...si filip, cum as putea sa nu remarc prima ta prezenta vizibila pe pagina mea?!
multumesc tuturor.
geta, versul era mai scurt, dar eu l-am lungit pentru ca asa l-am simtit mai bine...
ioan, silviu, multumesc de prezenta...si filip, cum as putea sa nu remarc prima ta prezenta vizibila pe pagina mea?!
multumesc tuturor.
0
LSDistincție acordată
Ma nedumereste versul \"si nici nu mai stiu de ce n-am venit\", parca e o poarta spre o lume care nu are legatura cu restul textului. Un mesaj cifrat cumva... Nu stiu, poate nu vad eu bine cum s-o incadrez in contextul intregii poezii, foarte reusita, de altfel.
0
SElumi, multumesc mult de trecere...si da, ai intuit bine...versul acela.
0
DS
\\\"si nici nu mai stiu de ce n-am venit incepusem poate s-ador sarpele ce tocmai il zdrobeam sub calcai\\\" dureros de frumos...sublim te descant cu lumina din suflet si nu mai pot spune decat ca versurile poeziilor tale sunt, pentru mine, hrana vie... totusi...dincolo de versuri... se simte ceva... ...de ce taci? Nu vezi cum iti loveste marunt auzul lumina tremuranda si blanda din ochiul dorindu-se de copil? Da, de fapt nu ai cum sa vezi data fiind mana ce-ti acopera inima si clipa si gandul, data fiind incapatanarea cu care te strange (si, Doamne, cat de frumos te lasi chinuita!) si te-mprejmuie: mai esti tu, nu mai esti tu?... Poate(!?) ca e mai bine asa: sa lasam riul sa-si curga linistit valul spre celalat Capat... ... sa nu te superi dar asa te \\\"simt\\\" eu cand te \\\"citesc\\\" cu drag
0
Curge atat de bine!
In singura zi in care timpul si-a condensat toata existenta lui, tu de o parte, undeva deasupra a ceea ce pare a fi lumesc, descoperi calea catre intelepciune.
Va veni oare aceea zi in care ne vom trezi cu totii