Poezie
ma pandeste moartea
1 min lectură·
Mediu
ma pandeste moartea la colt
imi sare in fata
se holbeaza la mine
ar vrea sa ma sperie
sau sa o salut macar
sa ma ia de mana, amical
sa intram in parcul pustiu
sa ma sugrume pe o banca
de tristete amara
si de vara
putreda
ma pandeste moartea
si desi tresar cand o vad
cum secera
in stanga, in dreapta
merg linistit
cu frunte impletita in ramuri
sangerii
cu o cruce pe spate
pe ea rastignit
si o fac sa tresare
cand se apropie
si se vede pe sine
strapunsa
invinsa
in veac
022.092
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
stanescu elena-catalina. “ma pandeste moartea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanescu-elena-catalina/poezie/42101/ma-pandeste-moarteaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RCsuperba poezia, a doua strofa mi-a placut f. mult, si ca idee si ca prezentare...
0
loc invierii. Forta Luminii!