Cronică bestială

Sâmbătă am aflat că Bucureștiul este cel mai sărac oraș din Romania! Bani? Nu la bani mă refer!

Sărac spiritual!

Uitați exemplul evenimentului Radu Herjeu (iartă-ma Radu că n-am putut fi alături de tine!). Numai el știe cât s-a zbătut pentru a obține o sală încăpătoare unde să-și lanseze cartea într-un altfel de spectacol. Apoi trupa de teatru Toma Caragiu care a fost scoasă din sala de festivități a Politehnicii pe motiv de afaceri farmaceutice-cosmetice sau ce-or mai face ei acum. Sau lipsa unui loc în tot orașul ăsta MARE unde să se întâlnească măcar o dată pe lună iubitorii de cultură, aceia care nu posedă portofele doldora de carduri și cash. Desigur, există variante VIP!

Bucureștiul e cel mai umil oraș din acest punct de vedere! Banii! Dacă ai bani, totul și toți îți stau la dispoziție! O damă la domnul?

Și totuși ieri s-a născut un copil! L-am botezat Cafeneaua Buzoiană. Am pus câțiva umărul și așa am reușit. Totul e să vrei! o să ziceți – poate. Ce este Cafeneaua Buzoiană? Putem s-o numim, de exemplu, universitatea fără diplome și cu frecvența obligatorie.

Pentru că aici, în cafenea, e întotdeauna cald, chiar și-n plină iarnă când sobele se răcesc învinse de ger. Cafeneaua este precum pivnița unui gospodar unde nu ești trimis de nici o uniune scriitorească, ori organizație culturală, spirituală... În epoca modernă este obligatoriu ca scriitorii să aibe alte meserii. Să fie elevi, liceeni, studenți, ingineri, economiști, barmani, piloți, controlori de trafic, juriști, avocați… și așa mai departe! A scrie înseamnă doar pasiune. În nomenclatorul meseriilor or mai exista cuvintele ‘scriitor’ ori ‘actor’? Poate.

La chemarea buzoiană am vibrat toți prietenii lui Tudor Nicolae și ne-am strâns în jurul lui la cafeneaua de pe strada Umbrelor numărul 17. Am venit din București și din Iași, am strâns localnicii plecați în lume ori rămași care-ncotro și-am început prezentările. Întrebări, curiozități, felicitări și multă, multă bucurie.

- Să înceapă spectacolul! se auzi vocea răsunatoare a regizorului Dan Simion. Trupă, la mine! Tu stai acolo, tu dincolo, voi aici și tu lângă ușă.



Gata! Dan s-a orientat în încăperea mult prea mică și…

- Bucurel!





Au jucat ‘Ședința de Dragobete’ dar într-o altă versiune, întrupată ad-hoc numai cu actorii care au putut ajunge la Buzău. De jur împrejur doar inimi fierbinți și zâmbete. Vocile, gesturile actorilor ne-au cucerit din nou.



Când aplauzele s-au topit ne-am dus în cea de-a doua cameră pentru gustări și degustări… Pe neașteptate vocea caldă a Cameliei a atras iarași atenția participanților:



Mai adu-mi vin. Singurătatea-mi îneacă gâtul ca un praf.
Și să-mi aduci pe cel mai oacheș țigan, de colo, din taraf… (T Mușatescu)

Cristi a continuat::
Un cocoș și o găină,
Se ciorovăiau de zor,
El zicea că-i luna plină,
Ea, că nu-i decât un nor… (V Cercel)

Rupând ritmul poeziei, Dan Simion ne-a încântat cu muzica lui și a fetelor din trupă. Pot afirma că InDart este o trupă completă. Sâmbătă seară a dat examenul final și s-a văzut că poate susține orice eveniment în orice sală fără ca lumea să ofteze plictisită. Da, sunteți extraordinari!



Strecurându-se între melodii, Maria a început să recite:
Un prinț din Regat îndrăgind vânătoarea
Prin plebe în goană cu jeep-ul trecea.
Cu el spp-iști deschizându-i cărarea,
Suna din sirenă prelung și-ndemna… (F Rotaru)

Bogdan a intervenit:
O prepeliță se-ntreba:
„Ce pana mea, ce pana mea?
Ce vrea motanul sus pe cracă,
Zicîndu-ne „miorlau se joacă” (F Dumitriu)



Apoi Lizuca:
cerul olărește argila norilor
meșteșug de primăvară
niciunul n-a scăpat neînvârtit
pe roțile aerului carusel verde… Amadriada

Și iar Camelia Petre:
Acum o luna am dat un anunț
La mica publicitate,
Cu litere de-o șchioapă am scris așa:
Gratuit dăruiesc lumină! Rog seriozitate… (Nicolae Bogdan Groza – Bodogănel)



Amadriada cu glasul ei emoționat a început ușor:
Eu sunt Ileana cea vestită-n basme
de-o săptămână nu mai port chiloți
căci tot săpând grădini povestitorul
a reușit și ne-a cam dezbrăcat pe toți… (A M Simionescu)

Dan Simion ne-a amuzat apoi cu legile lui Joe King și a reușit să adune o gramadă de douăzeci de întrebări despre legea din Alaska: Este interzis ca doi reni să se împerecheze pe strada între orele 7.00 si 19.00

Petre Bărăgan ne-a recitat numai poezii vestite. Însă doar una i-a asigurat un loc definitiv în Cafeneaua:
Sunt cel mai frumos din orașul acesta,
Pe străzile pline când ies n-am pereche,
Atât de grațios port inelu-n ureche
Și-atat de-nflorite cravata și vesta.
Sunt cel mai frumos din orașul acesta... (Radu Stanca)

Despot intrigat de atâta vervă a intervenit în forță:
Te-ai făcut ca o vacă!

Apoi a revenit la sentimente mai bune:
nici o pădure nu-i prea adâncă
pentru clipa ce se vrea tăinuită... (Lizuca)

Iar apoi nu se mai oprea:
Urechelnița cade ca proasta din vie.
Poc! Mă feresc din calea ei și... fie,
nu mă mai joc! Plec indignată spre alt loc.
În drumul meu, un grădinar… (Camelia Petre)

Camelia Petre i-a replicat cu ‘Tărăboanța’ și ‘Rulada de cocosel’ scrise de mandea apoi s-a reîntors la poezie, la misterul ‘Aurei de poet’, un text ce-i aparține.



Au recitat și alții, alții, alții... Doamne! Șapte ore minunate – habar nu am când au trecut! Proze, poezii, scenete, muzică, epigrame, catrene veneau în valuri umplând Cafeneaua cu pietre prețioase. De-ale voastre, prieteni!

Ne-am întâlnit pe traseu, cât ține un semafor.
Avea privirile plecate
și–mi tot arunca fumul în
nas. (Tudor Nicolae)

Plutesc printre frunze foșnind a toamnă
și a cântec strivit sub copite de cerbi
îndemnându-mă să fiu mai aproape de cer
cu amurgul dansându-mi pe frunte… (Decembrie)

Îl evidențiez aici pe domnul Mihăilescu Lucian care a recitat fantastic opera ‘Colții de argint’ de Ștefan Augustin Doinaș. Tot domnia sa a lansat cartea: Rememorări sub îngrijirea editurii Tempus București.

Buzoienii, prin participarea de excepție a domnilor Culicovschi Gheorghe, Ion Mitică, Mihăilescu Lucian, ne-au asediat cu un atac epigramistic fără precedent…, așa cum numai pe la amicii noștrii de pe site mai vedem. Bogdan Gagu a avut misiunea de a le ține piept. Nu știu ce a citit - ce n-a citit, cert e că ne-am făcut cu toții autocritica și am hotărât ca la următoarea întâlnire să nu mai venim descoperiți la acest capitol. Epigramiști din toată lumea, ajutor!



În hârtiile lui Bogdan se aflau printre altele…
La cobză nu-și amintește
vreodată să fi cântat
dar, enorm de talentat,
cât de bine cobzărește (Genuneanu)

Vorbe mari, cuvinte-alese,
Toate au rămas la molii...
L-am invitat și pe la mese...
A refuzat. Are ORGOLII. (L Bordas)

Alpinistul speriat
că din pat putea să cadă
prompt a reacționat
și s-a agățat de coardă. (A Adal)

Doctorul, puțin miop,
Fără ochelari la el,
Uite-a\' naibii, stetoscop,
Mi l-a pus pe...portofel! (Epigramist)

Unde-i paguba, Sorine,
Dacă nu-l aveai la tine?!
C-am văzut, de după gard,
Că tu folosești doar card! (A Andrieș)

V-ați băgat cu toți în seamă
Nu că scrieți epigramă,
Ci s-o spunem pe concret:
Voi doriți câte-un portret! (Atropa)

Este-adevărat ce zici,
nu găsești, să dai cu tunu`
un epigramist pe-aici
bun ca voi doi ... Doi în unul. (D Bratu)

Apropo! Daniel, nimeni n-a avut curajul să-ți citească poezie aceea…, știi tu care!

La masa scundă-acolo-n bar,
Greviștii-n stil epigramar
Vorbeau pe rând și cu amar,
Ca-n Împărat și proletar… (L Orășanu)

Dă, Doamne, noroc celor mulți,
Se roagă mioara cea blândă,
Piciorul de plai e desculț
Și gura de rai e flămândă! (I Diviza)

Nu-i dreptate azi pe lume,
Mă apuc de (re)fumat!
Ce fac eu cu-așa un nume?
Sfântul Dan nu-i niciodat\'! (Dan Norea)

Într-o zi, o fată blondă, cu o sârmă se căznea
Să deschidă portiera, ce-o trântise-n urma sa.
Multă lume se-adunase și de râs se prăpădea,
Văzând cum o altă blondă, dinăuntru o ghida! (Luchi Tenenhaus)

Iertați-mă dacă nu mi-am amintit toți participanții și iertați-mă și voi care nu ați fost menționați în cronica asta. S-au citit mult mai multe texte în cele șapte ore de cenaclu buzoian și mult mai mulți autori din Europeea și Agonia au fost strigați pe nume…

A fost doar primul eveniment..., vor veni și altele. Iar noi? Noi am aprins doar făclia. Atât.

28 ianuarie a fost una din cele mai frumoase seri pentru care vă mulțumesc tuturor, prieteni de oriunde!