Trecerea Mieilor

M-a luat oarecum prin surprindere acest text, ma asteptam ca in perioada aceasta spiritul de epigramist al lui Sorin sa fie mai efervescent ca niciodata, dar iata ca Sorin a ales altfel si,sincer,bine a facut. Imaginea futurista imbracata regal de metafora, o tristete grava- da, Sorin! Considera ca ti-am dat o steluta si multumesc pentru ploaia de frumos pe care ai lasat-o in noi.

Vizuala de față este într-adevăr o noutate, nu țin minte alta pe pagina ta. Dar pentru orice lucru există o primă oară. Iar la tine, judecând după calitate, pare să fie opera unui om cu vechime în domeniu.
Imaginea e splendidă. Textul e frumos, dar îmi dă senzația unei piese în trei acte, unde decorurile sunt succesiv garsoniera celui de-al nouălea cer, marginea căii lactee și iarba.

Si de incurajari.

o interfață între cer și firul de iarbă, poezie sensibilă susținută de dinamismul lăuntric.
«de atunci nu mai umblu în patru labe ci mai mult în mâini»
«acum umbra tăcută a ploii căutându-mă prin iarbă îmi mângâie ochii și mâinile și buzele de cleștar»
http://www.agonia.ro/index.php/personals/243289/index.html

cu drag,
dana