sophie polansky
Verificat@sophie-polansky
„<b>eu cred in tine, eu cred cel mai mult in tine; noi suntem intr-un fel o pereche de pantofi miu miu.</b>”
Colecțiile lui sophie polansky
medeea iancu
Pe textul:
„Andreea, până nu faci un studiu amanunțit de piață eu zic să mai aștepți..." de dumitru cioaca-genuneanu
Pe textul:
„Apel pentru repunerea lui Paul Goma si a familiei sale în drepturile de cetateni români" de Paul Bogdan
Recomandatmedeea
Pe textul:
„Goya doarme" de Ela Solan
medeea
Pe textul:
„tueu" de Radu Herjeu
medeea
Pe textul:
„arhitectura oglinzilor" de dan mihuț
¨marea care contine alta mare¨ este fiinta fiindului, fiecare creatie detine o fiinta a fiindului.
pescarusul dezvaluie conditia filozofului, aceea de a des-face, de a categrisii fiintele ca sa ajungem incet la adevar si la cunoasterea de sine, a unui pesonaj care se intalneste cu sine.
mi-a placut in mod deosebit acest poem, oglinda este simbolul cel mai important, spui arhitectura a manifestarilor, a fiindurilor.
medeea
Pe textul:
„arhitectura oglinzilor" de dan mihuț
am citit textul tau la cafea :)mi-ai adus aminte de mine, fireste, desi am doar 21 DE ani am trait tare frumos, asa cum scrii tu aici, boem. e un poem trist, intim si universal, scris pentru oameni. acest poem este o declaratie de iubire facuta oamenilor care te-au inconjurat, care te inconjoara; datorita lor ai primit iubire, incredere, speranta, datorita lor ai ras. si acum le multumesti pt timpul pe-trecut impreuna. multumesc si eu pt clipele acestea unice,
medeea
Pe textul:
„Arizona" de Dana Banu
cu drag,
medeea
Pe textul:
„înserare cu mine" de Dana Banu
medeea
Pe textul:
„dormi tu eu nasc frigul" de Ela Victoria Luca
poemul m-a impresionat mult, este un text foarte bun, zic eu; multa tandrete, multa iubire, multa recunoastere de sine ca pe sine prin constientizarea trupului, a certitudinilor interioare si exterioare( ¨in realitate am cearcane¨, ¨numai cand stiu ca e tata sau un alt om bun¨), (¨raman aici cu mine/ si o fereastra cuminte langa o alta¨).
limita pe care o definesti in ultima strofa te inconjoara, sistemul de iluzii functioneaza pe baza sentimentelor puse in ordine, categorizezi(aristotel)oamenii, imi place asta. titlul este si el categorie: cei reali si pierduti. mi-a placut foarte mult prima strofa; esti ca-ntr-o camera de ascultare a adevarurilor(certitudinilor), a eului si a sinelui. acesta deschidere si inchidere a usii este , zic jocul inchidreii care deschide. vorbesti mult de inchideri care deschid(usa, ferestra, silogisme, palmele, ochii), individualul interior se deschide spre universal.
cu drag,
medeea
Pe textul:
„noi cei reali și pierduți" de Ela Victoria Luca
medeea
Pe textul:
„Durere la ora unu" de Clark Kent
medeea
Pe textul:
„can press ?" de alice drogoreanu
ziceam de versurile in engleza ca nu dau prea bine; asta nu inseamna ca trebuie sa le schimbi sau sa te simti ofensata , doar stii asta :), contrastul, sincer nu mi se pare foarte reusit; e prea gingas. nu se vrea perfectiunea, alea, alea, vorba lui salinger, dar mi-ar fi placut mult sa fie un poem care sa dea trezire. sfarsitul, nici el nu m-a satisfacut, mi se pare ca este o explicare inutila.
dealtfel poemul este foarte bun, nu trebuie sa spun eu asta pt ca se stie, dar merita nitel lucrat.
cu tot respectul de care dau dovada,
medeea:)
Pe textul:
„jane avril" de tania cozianu
medeea
Pe textul:
„jane avril" de tania cozianu
medeea
Pe textul:
„Înghițitorii de săbii" de florin caragiu
Pe textul:
„pâine cu dimineață și dana banu" de Dana Banu
medeea
Pe textul:
„Zici că-i depozit da ce aia-a ciorii" de Adrian Munteanu
medeea
Pe textul:
„Manifest" de Dragos Farmazon
medeea
Pe textul:
„ready to go" de alice drogoreanu
cu drag, medeea
Pe textul:
„emoție de jurnal I" de Miriam Cristina Constantin

