sophie polansky

cele mai negre zece lucruri care ti se pot intampla:
sa fii singur
sa urli de durere
niciun vis sa nu ti se implineasca
sa atingi contururi
sa inchizi ochii si sa plangi
sa strangi pumnii

mi/a placut foarte mult acest poem in care tandretea umple vietile oamenilor ca un anotimp. astab este cel mai important.
calcaiele acela sunt foarte gingase iar toamna ca stare si ca anotimp este o perspectiva a dragostei.
m/a impresionat de asemenea curatetea versurilor si sinceritatea lor.

Mda. Un zoom ca un fel de caleidoscop, care cuprinde toate starile, unghiruiel, luminile, culorile si chipurile lumii. Un fel de autodefinire in care oamenii se transforma, se metamoarfozeaza, se numesc si se iau in brate. Un accent puternic cade pe \" tu\" pe care il raportezi la tot. Taria, glasul puternic care razbate, m/a impresionat.Remarc forma textului si tonul declamator/independent.

DA! cu siguranta da! e ingenuu sa poti sa transmiti aceste lucruri marunte, dar atat de importante pnetru noi, ele ne ajuta sa mergem mai departe. Acel soare este de o dragalasanie aparte, el leaga toate sentimentele, el le amesteca, casele, si chiar acel LOL atat de bine integrat.
Partea de inceput e chiar bine regizata, e ca o secventa de film, un monolog care aiurea si socheaza.
Mi/a placut mult.

Poemul II e foarte frumos, de un lirism suav si transparent.
descriierile devin un curcubeu, o avalansa de simturi si de dorinte.
Memorabila este de asemenea imaginea unui dumnezeu care scuipa semintele de la pepeni, anul incepe bine, femeiea este devoratoare.
Personificarile sunt inedite prin coloristica si prin muzicalitatea versurilor.
Femeiea cuib este importanta prin caracteristicile sale intrunite laolalta, un fel de rara avis.


Felicitari!

dane,mie nu /mi place acel zilnic imens, ma panicheaza la greu.
restul ii fain.
ca efect de raport intre acel cuv. si restul textului, e ok, da\' mi se pare un urias care ma omoara. cumva anihileaza putere textului care urmeaza.

Domnule X, nu poti intelege dumneata romaneste ca treaba asta nu e pentru orice? Daca vrem ne bagam si ne scotem ce vrem si unde vrem, dar cultura la noi nu este glod ca la dvs!

Fiind eu cea care am dat aceasta steluta Ioanei, bagati/va oznurile cliseistice in cur.

bun text. foarte simplu, foarte sincer, placut, naiv in sensul de sensibilitate de personaj care priveste de sus, cu tristete, nitel, dar cu incredre, in acelasi timp.realitatea este atat de simpla, de elocventa, de trairista, asta faci tu aici.
singuratyatea vorbeste ca personaj, ca eu pentru a linisti sufletul.
dorul vine ca necesitate si timp.

naivitate in sensul de sensibilitate, in sens creator.

yiceam ca inceputul mi se pare cam diluat, nu stiu din ce cauya, dar imi place strofa cu multimile, pana la final, pentru ca e concentrata si e de o altfel de sinceritate si naivitate, decat incewputul poemului.

si mie/mi placu.
faza cu copilaria.

fotografia e foarte, foarte sugestiva si completeaza perfect poemul.
si ii da muzicalitate.

e posibil sa fiu prea sensibila la ora asta, dar pe mine m/ai cam terminat cu poemul asta.
m/ai trecut prin toate starile lumii, prin toata lumea, prin toti nervii si la final am murit.
scuza/mi subiectivismul, dar acest fragment de viata, de stari, de sentimente, aceasta secventa filmica, rulata, rasrulata, cu scopul de a perfora sentimentul pana la profund m/a apropiat, m/a facut partasa, m/a cobor cu picioarel pe pamant si mi/a golit sufletul.
ca empatie, ca transpunere violent/naiva, iti multumesc,

foarte placut.
ai reusit de data asta sa retii atmosfera de la inceput pana la final.
nu mi-a placut acel sarit din mine in tren, iar zic, prea scos din filmul textului, dar, ma bucur ca ai reusit sa crezi naturalul, firescul precum si finetea si temerea.
am tremurat nitel la final.
touchee.

mi-a placut cutia enorm si finalul

frumos poemul gabi, dar acel vreuna suna cam nu stiu cum.
poate suna mai bine lata, sau ceva de genul

Deci aici liricul este un pic sfredelitor, cuvintele sunt alese cu finete, spre deosebire de duritatea fragmentului de ieri.
Nu facem niciodata gesturi gratuite si nu acordam importanta decat lucurilor( mici ) care respira si ne inconjoara.
Ceasuleste hotarator, ca se mn de hotar si de determinatie, de trecere.
Numai ca trecerea activeaza memoria ca semn al afectivitatii intr-o lume putin hidoasa.
A se intelege hidos in context de scena filmata.
Desi este un poem, eu ca cititor l-am trait ca pe o scena de film, din cauza succesiunii imaginilor care devin tandre.
Poemul insusi este tandru p;entru ca porneste de la persoana intai si sfarseste la fel, aceasta devenind un fel de sita prin care curg evenimentele.


Finalul este interesant prin folosirea repetitiilor care dau muzicalitate si forta, un fel de strigat, de ecou.
Textul este simplu iar ceea ce este simplu este plin, este profund, insa niciodata sfarsitul nu se arata astfel.
Sau, orice gest trebuie intarit pentru a-l simti.

a, da, buna propunerea.
ar fi fain.
da, Traian

Ela, ai un text foarte sensibil si tandru. in acelasi timp foarte dur si drept.
sensibilitatea este o forma a cerebralului.
remarc aceasta iubire care prinde forme pentru a se defini si acest hotar ca semn al popasului si al continuarii.