sophie polansky

pentru mine poezia incepe de aici:
/în cameră
toate lucrurile sunt aranjate
după starea lui de spirit
de exemplu
la capul patului are multe căni
pline cu apă/


pe asta ar merge joe hisaishi, uita-te, cauta, ca sa vezi ce ar trebui schimbat ( zic eu ) in ultima strofa.

placut

nu-mi place blurul de pe ghetute si cred, da, ca ce e dedesupt de fotografie e de prisos.

iiiiiiiiiii,
i-auzi Prietenul. da?
asa.
asta mi-a placut foarte mult, mi-ar fi placut sa fi avut mai multe imagini din astea.
Eu mă arunc pe spate în câmpia enormă de lăcrămioare.
Căderea mea e ușoară, lăcrămioarele mă susțin.

finalul mi-a placut iarasi, spunanad acolo ultimul vers care e chiar dragut.
ce-ti reprosez, pe alocuri dinamicitatea de acest gen specifica utilitarismului. si cred ca stii unde sunt locurile.

Luminita,


mie mi se pare corect pe care o simti, apoi nu vad de ce primele versuri ar fi cliseistice, de altfel nici verbele a orbecai sau a izbi. sunt puse cu un scop acolo, normal. mi se pare o corectura ca dupa dictare, no, asta se poate face in cazul textelor mele de clasa a treia, in care greselile sunt evidente, deci justificate,dar aici nu cred ca este cazul.cu bunavointa spun asta.


Li,

poezia este ceva subiectiv, si de cel care o scrie si de cel care o citeste; inceputul m-a surprins placut, mi-au placut particulele, tirul. textul e destul de metaforic, cu expresii frumoase. cu o simbolistica personala.

Ioana,

cred ca tu posezi o mobilitate mentala demna de invidiat.nu mai continua, te rog.

a doua. bien sur. ihim. dada

da, exact la asta ma refeream.
la revenirea in prezent care mi se pare prea civila.cred ca poti folosi chiar perfectul simplu, mie-mi palce perfectul simplu si mi se pare ca da bine sau prezentul.da, acum recitind, cred ca actiunile trag in jos, enumerarea. ori le scoti, ori enumeri alte faceri, sa fac, sa fac. chiar daca au o valenta personala. la cum sunt fotografiile, e pacat sa ne incurcam foarte mult in valente personale care sunt destul de relative si efemere.

foarte frumoase fotografiile.

la versul acela unde ai salivand, nu as lasa gerunziu. sau poate cumva articulat.
imi place finalul cu timpul. si imaginea in lanul de grau. ceea ce nu-mi palce este revenirea in prezent, actiunile in sine nu-mi palc, pentru ca, cumva totul revine la normal desi timpul te curpinde.
no, deci actiune, sau poate enumerarea; dar la salivand chiar ca nu as lasa gerunziul acela. e prea scorto si pretentios.

mie mi s-a parut ok propunerea, \" ce ziceti? \", acum nu stiu daca conteaza ce va face concret li, deja a facut o propunere, deci ma gandesc ca nu va ramane de aici incolo cu mainile in san. fiecare poate face cate ceva, daca vrea.
si nu se refera doar la noi, cei numiti, ci si la altii care vad aceste cuvinte puse aici.
si, in general toti ar trebui sa facem ceva, cat de mic. deci ar trebui sa facem, atunci cand va fi, daca vrem sa facem evident, iar restul vorbelor ca parc, ca nu stiu ce nu stiu daca au vreun rost. adica daca tot facem, hai sa facem si sa nu mai despicam firul in patru pt ca copiii se bucura de orice atentie mica, ca semn de interes si afectiune, asa ca asta e cel mai important; si bineinteles ca si in noi e un copil care se pune laolalta cu ceilalti.

iar cat despre stersul textului, eu nu l-as sterge, de ce? asta e parerea mea; le respect si pe ale celor care au spus aici ce au avut de spus, dar din moment ce cineva are intiativa si face o propunere, vb in genere acum, nu cred ca e o dovada de nu-stiu-ce sa dovedeasca, asa ma gandesc eu, cel putin gandindu-ma de ce as face eu asta; pe scurt, hai sa fim frumosi macar pt o zi.

da, in defintiv cam asta se intampla uneori / Voi continua să păcătuiesc iubind ce-mi este interzis, să detest binele și răul, să anulez adevărurile Lui prin minciunile mele, să-mi îmbrățișez grotescul, să-mi educ defectele ... Recitindu-mi gândurile, tot ce gândesc îmi suna a rugăciune! O rugă pentru evadarea din suferință a celor pe care i-aș putea iubi./
dar toate astea vin di interiorul nostru, din iubire pt un ceva care a fost acolo de dinainte.
si asta, bininteles este o rugaciune inspre credinta si credinta este, desigur deschidere si impacare.
Aveti un typo in primele randuri.

e miss dior. ;)
reclama pentru sezonul de vara.

foarte frumos.
îmi plac trecerile și transformările de aici, regăsirile si recunoașterile.
ca ceva cald și bun.

mm, frumos, cea mai frumoasa imagine de aici e cea cu soarele si capcaunul.
nu stiam ca stefan poate fi asa de sensibil.
spre final as reprosa acea imagine super concreta a prezentatorului, acel cuvant, prezentatorul care parca ma decontecteaza intr-un fel nedorit.

eheee, carticica mea preferata care ne transforma.
si perrin era frumoasa. dar nu se compara cu singur pe lume.
tandru si cald, luminos si curajos.
mi-a palcut mult.

Cateva nume macar, sunt curioasa.

seamana cu 5 poeme de dragoste, alte 5 poeme de dragoste tot de tine scrise, reiei anumite imagini, acolo parca concetrai mai bine ce aveai de spus; aici pare transparent.

imi place aceasta perspectiva, schimbi ceva, poate doar la nivel subiecitv, dar e bine.
acest bilant, aceasta vizionare de viitor, umpluta de dragoste e induiosatoare, ea se raporteaza la dragoste si numai la dragoste, caci dragostea sunem noi; si da, intrevad un fel de liniste, un soi de bucurie, de detasare, renunti la tonul plangaret si spui da, si zambesti.

Serban,
intrebam ca sa inteleg imaginea, care e interesanta.
chiar daca poemul nu e terminat.

eu zic sa mai traiesti 100 de ani! inca 100

cu putin noroc iti vei da seama care e logica numelui tau

ce se intampla atunci cand te depresurizezi?