Un cuib de vlahi
Era o zi caldă de vară. Pe terasa cafenelei lui Cionga, umbrită de o boltă de viță de care atârnau niște ciorchini mari ca niște ugere de vacă, oamenii satului, mai
Aclo nsus, tu naltu munte,
Ună cruțe-i pri murmintu;
Ningă cruțe-i nă lilice
Ligănată mashi di vimtu.
Turmilie di oi shi'di căpri
Dimineatsa u-añiurdzescu;
Pascu iarba di-avărliga,
Ma
Eara yinghits di Brumar
Când luăm unâ cali-mbar
Sheasi-sheapti inshi eram
Tuts la munti nâ dutseam...
Shi luăm calea oilor,
Oilor shi căprilor,
Câti un shi câti doi
Cu mul'irl'i dupâ
-Cu-a tăi ocl’i ca di amure
Arseși inima la gioni,
Piturnicl’ie dit pădure
Þi tut cânți pi la fântâni.
Curmă-ți cînticlu , mușeată
Di te-adună-n cuiblu a tău,
Că va-s cheri un gione,
Mușeate locuri di la noi,
Ah, cum nu mi-alincescu,
Prit coleastrandul di la voi
Aușu s-vă hărisescu!
Ni-aduc aminte cînd earam
‘Nviscut cu dulumicilu
La școala nică cînd nirdzeam
Di gușe cu
Călgăriță rasă lungă
Blăstimarea mea s-ti-agiungă
Că ti feațiși di niștire
Di cînd ești tru mănăstire!
Giurai bana că va-ni dai!
Prin mini ti sprigiurai
“Costandine” cînd dzâțeai’
Tut cu
Când tăcut stau ningă tine
Să știi, buna mea soție,
că atumțea avdu-n mine
Șopotul de poezie.
Dzîna mea nemuritoare
Dipune la noi în casă
Și cu dulțe ciuciurare
Stă cu noi la masa.
Þi
Soie mare multe case
Earam noi tru hoara noastră
Ma di toate adzî n-armase
Ni călivă s-veadă-mproastă!
Alțî fudziră alțî muriră
Alță furl’i-l’i vâtâmară
Și pri toți n-arâspăndiră
Viață vie
-Ascăpăm di iarnă greauă-
Deade bunlu Dumnidzău-‘
Di furtuni amar di neauă
Și du Șcurtul ațetl rău!
Cîși-cîși. Iedzl’i-a mei !
Vini Marțul , nu-aveam frică-
Dzîse moașea cătră iedz-;
Că
O lai murgu, frate bun,
Până tora fum deadun;
De-aua sh-ninte nu vă s-him,
C-amândoil'i ausim.
Auseaticlu, e greu
O lai murgu, frate-a meu;
Tute oasile mi dor
Shi-aduchescu că va-s
Un căntic ca di jeali
Cântam nă oară eu
Shi dipuneam tu vali
Di tr-un lai munti greu.
Shi valea-nji turna grailu
Cu shcljimuri,suskiros,
Di-arăsuna tut plailu
Shi muntili jilos.
Iu
-Picurar ,cu percea lungă
Tră țe plîndzi cu boațe-n strungă?
-Cum s-nu plângu, când mi doare
Inima tr-a noastre hoare?
Ved Armânil’i că tuț fug’
Lasă hoarele și s-duc!...
-Picurar ,cu
Părintesca dimândari
Nă spigiurâ cu foc mari
Frats di mumă shi di-un tată
Noi,Armănji di eta toată.
Di sum plocili di murmintsâ
Strigă a noshtsâ bunji părintsâ:
"Blâstem mari s-aibă-n
Vrui nă oara,vrui doau’ ori
Vrui tu-ahati sărbatori’
Și tot vrui ta s-vin la voi
Tru turnata di la oi.
Ma-l-l’i tată-su ți le-are-
Căprâle și oile-a meale,
Loară,tute, ca si-afeată
Cînd vrea
La-a cășariel’ei călivă
Cându suflă dulțea livă
Aniurdzimea țea mușeată
A lilicilor ti-amneată.
Și cand soarile pitrunde
Ligănata frândză-n unde,
Vedzî un trap ca braț di dzînă
Albu , dulțe,
Loai cârliglu cu tâmbarea,
Feciu-n sus, ân sus,cărarea,
Si-nji mi ducu la oile mljioare,
Trâshi tu muntsâlji cu nioare,
Si-nji mi ducu shi la mătritse,
Ca livendili fititse.
Di-aclo la-alanti
Jilos tu munti bati
Cavalu di cu seară,
Jilos la stani plăndzi
Sh-un căntic di fluiară.
I noapti...njiadză-noapti...
Fântănjili dorm tăcuti,
Mashi kipurili asună
Pri tu pădurili
Vinits di Tulcea, un folc-grup di tinir armânj in colaborari cu "Liga a Râmânilor dit Arbinisie", shi SC Aromanii din Albania dedirâ spectaclu la Tirana, Fierca, Saranda, Elbasan, Curceaua
Cathi martsâ di la sâhatea 18.00 pânâ la 20.00, la Facultatea di Literi, profesorlu Nicolae Saramandu tsâni cursuri ligati di Romanitatea Balcanicâ, di armânj, limbâ, istorii etc., chiro di dauâsprâ
Tu-ună dzuă di veară, nă moași avea ișită n păduri ti leamni ș-ti buburet. Cum căfta aoa ș-aclo, na, deadi pi dzati furi. Vru s-fugă moașa, ma furl’i u-acătară ș-u ligară.
– Va ti tăl’iem, mae,
Un oarfăn, unăoară, ș-avea ună ayini multu bună, cu cari ș-hrănea fumeal’ia. Viținlu a lui, om multu avut, l-zilipsi tră aestă ayini și păn tu soni l’i-u lo cu zori. Măratlu di oarfăn s-dusi
Pirmithlu dzâți că tu munțâl’i a noștri, - nâscânț dzâc că aestu lucru si-ari faptâ ninga balta dintrâ munțâl’i Vasilița (Avdhela), Zmoclu (Samarina) și Gramuste; alțâ că se-ari faptâ ninga balta
Vini toamna shi cu ploili,
Tuts armânjlji fug cu oili,
Fug diparti ta s-arneadzâ,
Că ma multu nu s-bâneadzâ.
Di lai neguri, neguri groasi
Shi di vimturi furtunoasi
Iarba tutâ