evanghelia sfântului toma

Mi-am propus o seară Silviu Dachin. Să alunec de-a lungul versurilor sale aparent fantastice, de multe ori însă de un soi de realism spiritual bine temperat. Mi-e limpede că limbajul stănescian e excelent asimilat, puțini autori îl pot escalada la asemenea cote, dar el alunecă pe un fir mistic mult mai accentuat. Adică vreau să spun că ceea ce la Stănescu este transcendental, para/scriere, ori calc lingvistic, la Silviu Dachin este speculație misterică. Asta conferă profunzime poeziilor sale, greutate și identitate aparte. O să vedeți.

Foarte des am observat la el metafore cu bătaie lungă, plecând de la motive religioase, poate nu foarte evidente (cum e aici "colecționarul de clanțe"), dar bine disimulate și asimilate poetic. Sau îl văd inspirându-se din motivele "grele" ale culturii, mesajul poetic căpătând astfel o mai mare forță, relevând un autor care trebuie citit cu atenție, chiar și atunci când pare că doar se joacă cu vorbele.

tinere lup, ti-as fi raspuns mai din vreme, dar nu mi-a fost clar daca cele scrise de tine sunt un raspuns la rugaciune ori insasi rugaciunea! nici acum nu mi-e clar, dar a trecut atat de multa vreme de cand tot vreau sa iti raspuns...
Cu drag, maestre, mult drag!