Poezie
Strigăte
Volumul - Oameni, timpuri, obiceiuri
1 min lectură·
Mediu
Afară-i iarnă, frig
În casă-i cald și bine
Se-adună toți la masă
Nu uită să se-nchine
Copiii merg la joacă
Au zâmbete senine
Se umple casa toată
De glasuri cristaline
Nimic nu îi apasă
Toți râd cu voioșie
Nu știu că a lor casă
E-o coală de hârtie
Se-aude-ntâi un muget
Urlând fuge pământul
Se scutură icnind
Strigăte cară vântul
Se năruie trosnind cutiile fragile
Căzând au pustiit familii și cămine
Hoția le-a zidit din furturi inutile
Le pasă de nimic, le pasă doar de sine
Le-a luat mintea și sufletul arginții
Îi strigă din țărână și părinții
Din cer strigă cu lacrimă toți sfinții
Îi strigă din ruine urma vieții
De strigătul pământului nu-i doare
De strigătul copilului ce moare
De strigătul părintelui cu jale
Doar setea de-avuție nu mai moare
Poezie dedicata victimelor cutremurului din Turcia produs in 6/Feb/2023
Nu uitați! Hoția, indolența și corupția omoară!
051.171
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvian Costin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvian Costin. “Strigăte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvian-costin/poezie/14167575/strigateComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
E părerea mea.
0
Ai câteva greșeli de limbă română destul de deranjante, așa că te rog să corectezi. Pe de altă parte nu pot spune că ai scris chiar o poezie, parcă mai degrabă ai bifat niște rime, ca să treacă. Apreciez însă tema și umanitatea ta.
0
ar fi invidioasă pe strofa numărul doi care pare să aibă un număr perfect de silabe. Cu toate astea ar fi grozav dacă și-ar exprima și ea părerea.
0

sau orice altă variantă
“Doar banul și puterea nu mai moare”
este un dezacord care “golește” brutal senzația