Silvia Miler

Degete noduroase Adormind pe gherghef Smerită Așteptarea Sfintei cruci de Noapte bună Grădina îngână Sursur de cișmea Chihlimbar pe cer Aromind noaptea Gutuile se pregătesc

spune tu, iubită pană, de te-nmoi în călimară și te trec la imprimantă vei fi poantă sau… o boantă speriată de-un nou trend, noul val, whatever-end dornică să fii cumva nu stiu cum…

mi-e dor la zidul tihnei privirea să-ți provoc barbut al simțămintelor rebele regină-nchipuită rechinilor din bloc frumoasă peste fire năvoadelor datoare mi-e cu putință poarta în

Se răsucește spaima Pe al rușinii fir În nări zăpada-ți pare Scursură de ninsori Ruinele străbune Îți put din depărtări Nu știi să dai binețe Ne strigi la toți sictir

Un muc uscat De Împărat Ajunge-n top Mediatizat Un mic popor Extaziat Mijește ochii A căscat Mai mult netot Puțin mirat De mucul doct E captivat Speranțe cresc

Fluturi implantați pe ramuri Colindul zărilor indus Alb… De atâta alb Intens albastru Lupii-s în cerc Punctu-i ascuns

ureche spartă voltaren pe margini superattack între a și a gesturi disperate hăul cu picioarele-n sus la cules de stele nouă vieți

suite concave prăvăliri răsucite între minus și plus acvilon alfa în haita de vânturi

alb... alb... optic alb foame de senzațional pe canavas

Și azi mi-e dor Nălucii să-i dau ceapă Pâinea răbdării-n Sare s-o albesc Din baltă opinca Pe-nserat se-adapă Vânatul în povești Îl pribegesc… La intersecții-n turmă Semafoare Trec pe sub

Când rămân singură în Cursa de liniște Bag adânc mâna într-o aortă Copilul mag Scoate sufletele celor dragi Deschide o carte nescrisă Mângâie regrete Dezmiardă bucurii Completează

Îmi fuge des plictisul Pe o nară De mult preasearbădul Tutun, îmbălsămat Se-oprește temător Pe-un ceas de gară Iubirii dându-i frâu crepsatinat Îmi fuge lumea Ascunsă-n pașapoarte La

Sufera, nevoie mare! L-a lovit napasta: Ieri, pe plaja, mandrul soare I-a … parlit nevasta

Înconjurat de scaune tăcute Eman căldura pierdută de-nțelepți Răstălmăcesc cum vreau conceptele trecute Și chiar dacă mă clatin mai mare’s peste drepți Deși nu-s filozof gâlceavă am cu

Pân’ la glezne e în mare Zgomot face cât un drac Se’neacă de indignare Că bărbat’su nu i-a luat Peste pupăză colac!

Mi-e frica-ncăierată c-o uitare Memoria strănută amăgiri Þin scorul încrustat pe-o defăimare Arhiva mâncătorilor de miri Cert urmele-mpietrite pe-o părere Inelele în chei se prelungesc E

Port taine neștiute de profani Mirosul ierbii-n gropnițe coclește E-o toamnă travestită sub castani Umilul troc cu tot ce prisosește Port evidențele pitite-n calcaneu În cuiele de lemn

Columbofilul își dresează colombina Să zboare în rotiri de papagal Și lumea-ntreagă îi admiră vina Iubirilor reduse la banal Columbofilul zborul i-l reneagă Împodobește penele cu

Mansardele trăiesc în sesiuni Înfloresc adesea sub palmele Arcuite protector pe un Subiect de laborator Împart digestivul în Pahare mari chihlimbarii Și se pierd sub mese cu Denumiri ciudate

Ligheanul în care Te-ai spălat de tine Mâinile înfășurate pe trup Până la absorbția ultimului eu Simțăminte noi Aceleași imagini demonetizate Apusul unei clipe de singurătate Împărțite

Dacă-i bal să fie bal! Babele se-adună roată Și se-ntreabă toate-odată Să se mire toți vecinii: Auzi țațo, ăl cu schinii De-i înțeapă și nu-n van E-Aioanei, e…

Diminețile roșcovane Îmi strănută la urechi E un soi de ceas deșteptător Þinut sub duș scoțian Diminețile roșcovane Prăjesc pâinea pe Răsuflări somnoroase Între foi de mătase Ochiurile