Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

zi-mi că scepticii o duc rău

"narcotango" (ed. Vinea, 2013)

1 min lectură·
Mediu
zi-mi că îți amintești uneori de mine
ca de o vamă veche imensă și a nimănui
cu nisipul tot mai alb
cu diminețile toride
și parcă ai vrea și nu crezi că ai vrea
să încerci
să aprinzi o țigară de la glezna mea înfierbântată
zi-mi că uneori te răsfoiești în neștire cauți
și crezi că e doar ceva de băut și un somn
fără vise
zi-mi
că scepticii o duc rău
02.07.07
0135443
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
73
Citire
1 min
Versuri
13
Actualizat

Cum sa citezi

silvia caloianu. “zi-mi că scepticii o duc rău.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-caloianu/poezie/1734226/zi-mi-ca-scepticii-o-duc-rau

Comentarii (13)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@anghel-popAP
Anghel Pop
Se simte frumos aici spiritul Vămii, creionat într-o simplitate neafectată.

\"cu nisipul tot mai alb
în care îți bagi picioarele\"
Nu știu dacă jocul de cuvinte e voluntar, dar este reușit.

Cred că poemul ăsta ar putea fi lipit pe toți stâlpii Vămii, ca să se recunoască întru poezie boemo-rebelii care o populează în dimineți toride.
0
@silvia-caloianuSC
silvia caloianu
da, am scontat sensurile toate, mi le asum, las loc de interpretare.
am modificat însă pentru ca aveam doi de \"în\" în aceeași expresie, ceea ce mă deranja (\"în care îți bagi picioarele în diminețile toride\"). și, poate că e mai bine spus așa: (\"cu nisipul tot mai alb / de băgat picioarele în diminețile toride\")
multumesc de trecere și de părere.
0
@oricealtcevaO
oricealtceva
pe mine ma enerveaza finalul

gasesti ametesti innebunesti amintesti
ar cam trebui evitate

in rest e ok
0
@silvia-caloianuSC
silvia caloianu
pai, ăsta și a fost scopul finalului: asa, intr-o ascensiune temperamentală, mizând și pe instrumentul sonor al simboliștilor (că doar nu e vorba de rimă clasică!) - dar și pe ironie - să scoată în evidență nervii :D
(\"baaaaang!\"-ul memoriei se subînțelege, nu?)

sau, altfel: sunt numai niște biete cuvinte, fără de care nu se poate spune ce am spus și cum (adică, păstrându-se și vehemența) și care se pretează limbajului folosit în context. de ce le-aș evita? să îmi fac probleme, pe căldura asta? :D
desigur: multumesc, si tie, de părere.
0
@djamal-mahmoudDM
Djamal Mahmoud
silvia coloianu, îți urez un bun venit pe site, mă bucur c-ai revenit deoarece faci parte dintre puținii poeți ai sitului. Îmi plac țigările de la gleznele înfierbintate.
aprecieri
0
@silvia-caloianuSC
silvia caloianu
esti amabil, multumesc. si eu admir dragostea ta pentru limba romana, efortul de a scrie poezie in aceasta limba.
0
@carmen-sorescuCS
Carmen Sorescu
poemul e f frumos,iti amintesti de mine ca de o vama imprastiata, te rasfoiesti in nestire,un sac de dormit fara vise. eu fiind o ultraoptimista inseamna ca o duc bine.
te pup
mcm
0
@silvia-caloianuSC
silvia caloianu
multumesc, Carmen. si, tuturor cititorilor mei:
azi am schimbat finalul (\"nu găsești amețești înnebunești nu înțelegi / și îți amintești\"), pe care l-am zis ieri dintr-o suflare, dupa care nu am mai vrut - nu mai aveam nicio stare, de fapt - sa ma apropii de textul acesta.
in dimineata zilei de azi m-am trezit spunand \"zi-mi / că scepticii o duc rău\".
0
@petrut-parvescuPP
Petruț Pârvescu
Silvia,
am citit cu prietenie si placere poemul tau. il gasesc bine dozat. parere: nu explica prea mult. ex: fara imprastiata si a nimanui din al doilea vers.
cu prietenie,
p. parvescu
0
@silvia-caloianuSC
silvia caloianu
Multumesc de parere, Petrut. Nu pot omite ce yici, fara ca sa pun ceva in loc sau iar si iar s aschimb sa zic mai altfel - ceea ce se poate la nesfarsit, de fapt: de zis mai altfel, acelasi lucru! -, deci, nu pot omite, pur si simplu, pentru ca se face cacofonie.

Am refacut mai multe. Zic \"întinsă\" în loc de împrăștiată, și, la sugestia incitanta a cuiva, îmi bag în joc propria gleznă! :D.

Astfel, acum, in loc de \"și parcă ai vrea și parcă nu ai mai vrea / să aprinzi o țigară de la glezna înfierbântată / a femeei de alături\", zic: \"și parcă ai vrea și parcă nu ai mai vrea / să încerci / să aprinzi o țigară de la glezna mea înfierbântată\".

nu știu dacă e mai bine așa. știu însă că aș mai putea gândi ce și cum să mai modific în textul acesta. candva. cand voi fi mai departe, posibil. nu am niciun chef, acum.
0
@liviu-nanuLN
Liviu Nanu
Mi-au plăcut primele două strofe. Nu spun că celelalte n-ar fi bune, dar parcă s-ar risipi mirajul, parcă nu mai au forță. Finalul îmi pare abrupt, sînt sigur că așa l-ai vrut, deși nu înțeleg de ce. I,aginea nisipului și a gleznei face însă toți banii.
0
@silvia-caloianuSC
silvia caloianu
Revin, peste ani, cu mulţumiri (părerea ta e a unui maestru!) şi cu următoarea precizare: Liviu, ştii că eu îmi scriam textele în fugă, direct în site, după care, uneori - în funcţie de timp, de exigenţă, mofturi, chef :) - le mai refăceam. Azi, mi-am amintit de această poezie (de fapt, mi-a amintit FB, unde am publicat-o mai târziu), am recitit-o şi aş mai găsi ce să mai modific, dar... în 2013, exact aşa a ajuns în volumul "narcotango". Nu ştiu dacă ai văzut varianta asta şi dacă vei găsi răspunsul meu, vreodată, aici, dar nu îmi place să am datorii :)
0
@liviu-nanuLN
Liviu Nanu
La o recitire peste atîta amar de vreme, parcă văd altfel poezia. În sensul bun al cuvîntului.
0