Poezie
Dorința
2 min lectură·
Mediu
Îmi doresc să fiu o rază
Ce-ți atinge trupul gol,
Când stai tolănită-n soare
Eu să te dezmierd domol.
Să fiu roua dimineții
Pe fereastră furișată
Ce se-așterne peste tine
Când dormi dusă, nemișcată.
Vreau să fiu nisipul mării,
Să-ți simt tălpile plăpânde
Când te plimbi pe malul apei,
Ele-n mine să se-afunde.
Să fiu briza care vine
Dinspre mare în amiezi,
Aerul ce-l tragi în tine
Când respiri și când oftezi.
Un mic picure de ploaie
Ce cade din nori încet,
Să m-așez pe pielea-ți fină,
Lin alunecând pe piept.
Vânt obraznic ce te face
În obraji ca să roșești
Când el fusta ți-o ridică
Și s-o ții nu izbutești.
Îmi doresc să fiu pământul
Peste care mergi agale,
Să cuprind când ieși în lume
Umbra siluetei tale.
Apa limpede din râuri
Peste pietre curgătoare,
Să te răcoresc în taină
Când e zi dogoritoare.
Fir de iarbă, să te gâdil,
Să te fac să îmi zâmbești,
Cu picioarele desculțe
Peste mine când pășești.
În noapte sclipiri de stele
Ce în ochi se oglindesc
Când privești spre cer la ele
Ca să vezi cum strălucesc.
Ceață deasă, mișcătoare,
Ca un abur vreau să fiu.
Să te-nvălui cu o mreajă
De văl moale, străveziu.
Să fiu sunetul de tunet,
Din înalt să mă cobor,
Când ajung vuind la tine
Să-ți ofer un mic fior.
Stea ce cade înghețată,
Fulg de nea când iarna vine.
Să îți desenez pe geamuri
Flori de gheață cristaline.
Și a focului căldură,
Către tine să plutesc
Alungând răcoarea nopții,
Corpul zvelt să-ți încălzesc.
00737
0