Poezie
Duhul iernii
1 min lectură·
Mediu
Stelele ce ard sclipind
De pe ceruri se desprind
Și îngheață coborând,
Flori de iarnă pe pământ.
Nici pârâul nu mai curge
El în sinea sa se strânge,
Frigul i-a încremenit
Gândul lui nepotolit.
Doarme lacul înghețat,
Strălucește nemișcat
Și încearcă în oglindă
Bolta cerului s-o prindă.
Ies copiii la colinde,
Visul nopții se aprinde
E un murmur, o suflare
Duhul iernii azi răsare.
00110
0
