rădulescu sara

gărgărița mea doarme închisă în călimară

la televizor se anunță încă o moarte rădulescu sara

a decedat înghițită de oglindă azi la ora treișpe

trezirea e timpul să reinventăm alfabetul vieții vom scrie despre ploaie, despre asfaltul încins despre cioburi de sticlă and all the good stuff

îi povesteam fascinată despre bergman , mikhalkov, truffaut

wajda și zmeul albastru ea doarme

s-ar fi simțit ca elisabet vogler dacă aș fi știut să îi disec pelicula

inima ei cât o moleculă își încetează trilul

și sentimentele astea ale mele nu mai sunt decât un plan detaliu al viselor ei

rush through the rusted veins e micul nostru cântec de leagăn

azi stai nemișcată culorile tale reci

deplâng o moarte absurdă accidentală amară anonimă

în urma ta sara nu a mai rămas nimic

înafara unor cuvinte străvezii uscate pe hârtie