Sandu Florin

Dormeau albi îngerii mei retardați Îi mângâiam pe tâmple cu palme din pagini de jurnal Pe degetul arătator numele tau îl apăsam pe amintiri răcnind de durere ; tăceam Stropi de întuneric violet

Ultimul film alb-negru mi-a plăcut Însă acesta nu e tocmai grozav Poate din cauza faptului că este ieftin Poate din cauza subtitrării fără diacritice m-am pierdut în traducere Poate din cauza

Cât despre mine…sunt bine nu-ți face griji Îngeri retardați au grijă de mine Am primit trei bilete de la tine dar nu ți-am putut răspunde… Îngerii au smuls aripile porumbeilor crezând ca vor putea

O invitație la dans și un zâmbet macabru Vedeai chip de zână dar în umbra ei era chiar dracu Þi-a înfipt gheara în piept , și-a scrijelit în pielea ta numele Trei cicatrici, o să-i porți pe viată

Mâinile ei îl maingaiau ușor iar buzele îi sărutau trupul “te vreau” îi spuse ea cu respirația înăbușită, se uită pierdut la ea un moment după care se întoarse cu spatele la ea și își înveli trupul

Crezuse că durerea a plecat,fumase o țigară ,se așeză pe fotoliu și se detașa complet de ceea ce are în jur.\"Războaie nu mai sunt...cadavrele or să se descompună în curând și se vor face una cu

Ma hotărâsem sa invăt sa dansez Stafiile pot...le urmăresc... sunt fascinante E locul perfect O cameră de hotel, Parfumul dulce al damelor ieftine Fereastra imensă prin care luna imi lumineaza

S-au vărsat prea multe lacrimi din ochi plini de durere Și-am ridicat toți steaguri albe în față celor cu putere Am plecat capul în semn de închinăciune în față celor cu bani Și am uitat

Decembrie 27 ora 3.22 dimineata, Ne bucuram ca ninge, Ne aminteam trecutul,iar eu treceam peste inca o zi in care ai uitat ca te astept \"La mine nu ninge asa ca la tine Nici iarna nu ne

Aerul gros din camera parca imi cere sa deschid fereastra Dar eu sunt tot acolo... Jocul de umbre de pe pereti se sincronizeaza perfect cu ticaitul ceasului si zgomotul obsedant al picaturilor de

Pe mine de ce nu m-a intrebat nimeni? Eu unde am fost cand s-a decis sa se creeze lumea? V-ati strans cu toti, v-ati sfatuit si a-ti creat un plan: Le dam liberul arbitru\' pentru a le da impresia

Miroase a ger,a iarna, a poveste Miroase a tot ce a fost si nu mai este Miroase a amintiri, a copilarie A tot ce e, ce mi-as dori sa fie Pe strazi e galagie si culoare Ferestre luminate,

Umblu cu tine de mana prin singuratatea mea Drumuri albe pietruite se strivesc sub talpile noastre Vantul sufla natura de cenusa si o imprastie in jurul nostru Te strang puternic de mana, ma

Respiratia mi se sacadeaza auzindu-ti pasii....... Mi s-a parut, era doar o stafie Imi revin repede Deja nu imi mai controlez emotiile Ar fi bun un diazepam...sau doi...sau trei...sau

Ce camera intunecata Stafii alearga-n ea Ce joc de umbre pe pereti, Ce sunete ciudate, Ce singur sunt aici in ea Ce.......nostime-mi par toate. Sa deschid geamul? Nuuu, de ce? Sa iasa toate

Cum plange toamna frunze pe asfalt Si cerul pare ca s-a imbolnavit Cum oare cerul atat de inalt Azi il privesc ca si cum ar fi mic? Se ratacesc si stelele pe cer De intind o mana pot sa le

Se pierd cuvintele in noapte Si alerg cu pasii goi si reci Off nu pleca te strig in soapte Dar tu pleci In urma pasilor mei acum Sunt urme de regrete Ma tai in cioburi, intru in fum De