Poezie
Eternul surogat
1 min lectură·
Mediu
Ti-am reprosat sintaxa obscura,
cuvintele tale sunt puse
sa primeasca un triplu sens.
Fara rasfrangeri in real.
Eul nostru este animal,
existenta particulara ne priveaza de lumina
( poti sa inversezi fraza).
Esti plin de trufie si de dispret,
ca nimeni altul,
mila s-a intalnit cu mânia
in viata ta.
Viata e asa cum vrem noi,
ca hainele pe care le imbracam.
Lucrezi argila ca sa modelezi un vas
pe care-l folosesti datorita
golului interior.
Casa are usi si ferestre,
golul dinauntru
o face sa fie locuita.
Cui vei da pustiul
si noaptea din care nu vei mai putea iesi?
Vantul prin spatii confuze
poarta mastile anilor ramasi in urma,
cautarile,
plansul palmelor mele,
sangele aprins-spaimele trupului,
amurgul otravit de galben.
Aud tipatul genunchilor tai
cazuti in uitare.
Curand vom ajunge la marea pustie
unde nu ne asteapta nimic.
Suntem intr-un munte de gheata
eu, un desen transparent.
Poti sa-mi aduci flori si fructe
si cosuri cu vorbe,
piata-i aproape.
001.507
0