pentru toate acestea...

Pai.. sigur, ce nevoie are el, sufletul de trup? Nu simte sufletul ranile trupului, dar trupul le simte pe ale sufletului... hmmm..
Se intampla pur si simplu... se intampla sa ma aflu aici, acum, si sa raman pe ganduri in fata alor tale randuri (ganduri)
A! Stai, ca m-am intors inapoi sa mai vad o data.. E vorba de sufletul TAU! :) E bine ca s-a intamplat! nu e nevoie de o ordine, caci oricum se amesteca intre ele...
Mi-a placut ce am citit si ce m-ai lasat sa merg cu gandul mai departe.
Drag,
Lucia.

Buna Lizush!

sufletul meu
avea nevoie de un trup

As avea multe idei pentru achizitionare de trup (sfaturi utile - Doamne ce subiect ratez) dar as vrea sa-mi pastrez putinii prieteni de site. Nu stiu daca sufletul tau are nevoie de trup dar cu siguranta poezia asta are suflet. Constat ca a aparut geniala paranteza si imi pare bine sa o vad. Imi era dor de ea. Cred ca din punct de vedere \"sonor\" zgariatura cam zgarie. Da bine ca si graviatate rana - superficial, mai dureros, mai adanc, dar pierzi dincolo. Ai dat o forma foarte placuta, interesanta, banalului \"ma doare sufletul\" sau la fel de banalului \"sufletul meu canta\". Imi place aceasta delimitare (inaltatoare) a sufletului de tarana. Ca si trupul si el este vulnerabil, dar pe alt plan. Sper ca citind acest comentariu sufletul tau zambaste. Numai de bine. Sunt cu ochii (si sufletul) in pagina ta.
PS. Ptiu drace! Citind poezia ta ma apuca melancolia. Pai se poate sa-mi faci asta? Lizush!

asa cadem noi pe ganduri, pe rand, una in fata celelialte:)
imi amintesc si acum senzatia traita la citirea primului semn lasat de tine pe pagina asta:)si ma gandesc la cat de frumos se poate infiripa o prietenie intre suflete...
si sufletul rade, plange si simte mai departe, nu neaparat in aceasta ordine...

Drag nespus,
Lizush

melancolia nu e tocmai un lucru rau:)(si da, mereu zambesc cu drag cand te vad aici:))
durerile trupului le simte doar trupul (asa cum spunea Lucia mai sus:)) iar durerile sufletului chircesc trupul cateodata. asta o stii si tu foarte bine:)
pe cand rasul si plansul sunt proprii doar sufletului, trupul exprima doar, prin zambete sau lacrimi, starile acelea...stiu, e o tema simplista, dar eu iubesc simplitatea :)
cat despre paranteze, am m-ai spus-o, ti le daruiesc intotdeauna...

Cu drag,
Lizush

simetrie, detasare atat cat sa poata fi scrise lizibil randurile, rezultat pe masura intuitiei; e personal si nu sap mai adanc; e placut si cred ca stii tu ceva.........:)

ciudat sau nu, e personal ca sa scoata...personalul din cel care citeste:) imi place sa las portite cat mai multe, pentru ca toti cei care vin pe aici sa poata intra:)
mereu voi fi bucuroasa de oaspeti:)

multumesc de trecere
Drag,
Lizush