Ruxandra

Te iubesc pentru că atunci când te văd, simt că se oprește timpul în loc ... te iubesc pentru că dacă nu ai exista, timpul meu nu s-ar opri niciodată ... și viața s-ar scurge lent, banal, arogant de

Mă simt secătuită. de parcă nu mai am elan nici să pășesc. de parcă ai suflat o furtună spre mine și mi-a pustiit totul. E negru peste tot prea negru (și nu e prima oară) și doare.

Te întrebam cândva dacă simți că noi doi am născut \"ceva\" ... iar tu spuneai că, dincolo de noi, nimic nu e ... Te întreb acum cu ce mâini amorțite de durere am sădit împreună în trupul

Clipele se joacă și eu nu reușesc să pășesc peste ele. Undeva, în drumul meu, s-a rătăcit frica de a ști că trăiesc. Undeva, în urmă, am lăsat o parte din mine ca să câștig totul din tine ... O

Tu și Eu, ne răsfoim filele, Amăgindu-ne mereu Că nu păstrăm în palme tomuri, Ci doar coperțile și poate două-trei file ... Tu și Eu, învățăm să ne citim Și literele par a se schimonosi Și

Când zeci de oameni pretind că știu să trăiască mai bine decât noi și încearcă să trăiască ei și pentru noi, fugim ... Fugim pentru că știm că nimeni nu are dreptul să ne scindeze, pentru că fiecare

Mă regăsesc și acum, la fel de naivă și încrezătoare în povești ce nu se termină vreodată cu zâmbet sau lacrimă de fericire. Și-mi dau seama că după atâția ani de zile, m-am servit unei lumi care

Dacă unii nu m-au învățat că dacă vreau să te iubesc, trebuie să învăț să te am și să te împart atunci când poate că simt că te-aș ucide în mine, atunci am să încerc să mă educ ... cu tact și

Ne-am cunoscut pe o tablă de șah. Tu și eu - doi pioni - minusculi și banali, Zărindu-ne pe diagonală ... Jocul a început și \"mâinile de sus\" ne-au mutat, Apropiindu-ne cumva ... ... dar

Ești un cântec pe care l-am auzit întâia oară în ziua când jocul nu mi-a mai părut a fi un mod de a trăi, uneori te cânt în șoaptă de parcă alții ar putea să mi te fure de pe buzele pe care

Tu, înger de lut, Te-amesteci cu țărâna Și chipu-ți intorci Spre apus. Scâncești și încerci Al tău zbor nevrotic Și aripi ți-atârnă, Tu ține-le-n sus ... Tu, înger de lut, Ce cauți

Mi-ai atârnat coperțile Cu câte un cârlig ruginit, De cer ... Iar restul filelor plutesc, Atârnă șterse si boțite În jos ... Să bată vântul cât ar vrea, Filele mele nu vor putea S-atingă

Te privesc uneori cum privești pierdut și amețit, cînd totul ți se pare piatră. Și mă întreb dacă iubești mai mult pămîntul decît cerul ... Și fruntea ta îmi pare un pămînt bătrîn și încrețit de

Un foșnet dulceag, vijelie nebună Mă cheamă, te cheamă spre tine, spre mine ... Acorduri pierdute de pian învechit ... - Pășește spre mine ... - Pășind, vin spre tine ... - Atinge, coboară,

A fost o zi, inainte ca sufletele sa respire si trupurile sa bata, cand Dumnezeu a pasit dincolo de locasul Sau si S-a simtit singur ... A fost o zi in care Dumnezeu a vrut sa imprastie pacea si

... și dacă visul acesta s-ar sparge în mii de fărâme de praf pe care n-aș putea să le ademenesc în mine, \"tu\" nu ai înțelege, \"eu\" nu aș înțelege ... și dincolo de \"noi\" s-ar naște un

Astăzi pășeai liniștit pe o stradă îngustă. Mergeai spre nicăieri. Din colțul meu de viață, te vedeam posac - un uriaș care nu știe să zâmbească ... Astăzi pășeai liniștit, aruncând priviri prin

... Știi, copile ... lumea asta e doar o minciună ... Bătrane, îmi plâng ochii, bătrâne ... de ce mă minți? Copile, aruncă-ți ochii în abis și spune-mi cum mă vezi de jos ... Bătrâne, ești

Mi-e dor de soare ... Tu știi ce e soarele? ... soarele e \"omul\" care trece în fiecare dimineață prin colțul blocului meu. Eu îl salut mereu, dar nu-mi răspunde ... Copil naiv, tu nu știai că

Tu și eu pe un mal de mare ... Mă privești. Te privesc. Ce caut, ce cauți? Iubire ...?! Iau nisip într-un pumn și ți-l vărs în inimă ... Te doare? Iartă-ma, nu vreau ca dragostea mea să atârne

Cu ani în urmă, a existat în mine un alt om ... era un om curat și sufletul lui era miezul durerii din mine ... Au fost clipe de groază, când am urât acest om din mine, pentru că îmi doream

Cuvinte, cuvinte și dureri străpunse ... Străpunse de aerul rece al singurătății, Se joacă prin tine și-mprăștie vise, Icoane din ceara topită a vieții ... Cuvinte, cuvinte și vorbe