Pe urma umbrei

nu prea-mi plac mie textele de genul dar asta-i sincer asa, fara dulcegarii. poate din cauza ca mizeaza de la inceput pana la sfarsit pe treaba cu raul si pietrele. e foarte putin incarcat, e o emotie scurta intinsa ca un elastic, fix la limita adica.

Vad ca la 19.20 inca mai eram oarecum. La 19.33 insa la urmatorul dumneavoastra comentariu ..am incetat sa exist! Nu prea mai stiu ce sa cred. Oricum va multumesc pentru trecere si pentru osteneala dumneavoastra de a posta un comentariu. Deasemenea -in acest caz- va multumesc si pentru vorbele bune legate de amaratele mele de cuvinte!

am retinut:
\"Am învățat să privesc oamenii
în ochi
și din pleoape le-am
ascuns realitatea.\"...foarte fain spus.imi place mult.
cu respect!

onorata de prezenta pe pagina mea. Multumesc pentru comentariu si citire. Va mai astept.

Versurile tale definesc un adevar aproape universal,deoarece multi aleg \"dulceața minciunii\" in defavoarea cruntului adevar,iar in legatura cu versul \"și din pleoape le-am
ascuns realitatea\",toti facem lucrul acesta,avem tot atatea \"masti\" pe cat de multe persoane cunoastem.

Versurile tale definesc un adevar aproape universal,deoarece multi aleg \"dulceața minciunii\" in defavoarea cruntului adevar,iar in legatura cu versul \"și din pleoape le-am
ascuns realitatea\",toti facem lucrul acesta,avem tot atatea \"masti\" pe cat de multe persoane cunoastem.

...facem multe fara sa stim si ma intreb:oare daca am sti am mai incerca \"gustul amar al adevarului\"?e o placere sa citesc randurile tale

Multumesc de trecere. Adevar grait-ai!

Multumesc pentru trecere si apreciere. Va astept intotdeauna.

Versificam, Ioana Rugescu,
Doar nostalgii, ca Eminescu,
Si, chiar sarind din piatra-n piatra,
Tu ne provoci sa facem arta!!!

\"Lacrimile mele
au format râul, pe care eu,
fără să știu,
am încercat să-l sar din
piatră în piatră.\"

Este bine ca ai folosit cuvantul \"râu\", pentru ca acesta curge la vale si poti sari din piatra in piatra...era rau daca foloseai cuvantul lac astfel ca atatea lacrimi varsate lacul acesta se largea, statea pe loc si nu mai aveai cu ce-l trece...!

\"Am învățat să privesc oamenii
în ochi
și din pleoape le-am
ascuns realitatea.\"


Versurile acestea mi-au placut...si chiar m-au pus pe ganduri: eu cand privesc oamenii in ochi atunci le spun adevarul!Mi-a facut placere sa te citesc!

Multumesc pentru trecere. Ma simt onorata atat de comentariu si alturare cat mai ales de companie. Va mai astept

Multumesc de trecere si apreciere.
Am folosit rau pentru ca am intotdeauna credinta ca totul trece , totul se scurge mai departe.
Va mai astept

imi place foarte mult acea parte de la sfarsit, pe care a citit-o si dan herciu.
"Am învățat să privesc oamenii
în ochi
și din pleoape le-am
ascuns realitatea.
Lacrimile mele
au format râul, pe care eu,
fără să știu,
am încercat să-l sar din
piatră în piatră. "

asta e practic toata poezia care poate inlocui oricum tot restul.